Transparenţa activităţii aleşilor locali şi judeţeni ai Bacăului: numai 4 din cei 56 de consilieri şi-au publicat raportul de activitate pe anul 2015

Unul dintre aspectele sesizate în cadrul Raportului de monitorizare a activităţii aleşilor băcăuani din anul 2015 a fost faptul că foarte puţini consilieri băcăuani îndeplinesc criteriile minime de transparenţă, publicând, anual, un raport de activitate. Este curios cum majoritatea consilierilor nu conştientizează importanţa publicării unui astfel de instrument. Legitimarea şi promovarea a ceea ce au întreprins pentru cetăţenii care i-au ales ar trebui să fie punctul de plecare pentru o comunicare eficientă cu oamenii. La acest capitol se pare că stau bine numai 4 din cei 56 de consilieri băcăuani, Ana Marchiş, Vasile Cautiş şi Cezar Olteanu, toți patru aleși județeni, rapoartele lor de activitate fiind publicate pe site-ul Consiliului Judeţean Bacău.

Delăsarea aleşilor noştri reiese din cele mai elementare aspecte: majoritatea dintre ei nici măcar nu „au reuşit” să îşi publice raportul de activitate

În decembrie 2014, când am lansat primul Raport de monitorizare a activității consilierilor locali, a consilierilor județeni și a parlamentarilor aleși în municipiul și județul Bacău, am înaintat aleşilor noştri un model al raportului de activitate, în speranţa că îl vor utiliza pentru a pune la dispoziţia cetăţeanului de rând accesul la informaţiile care îl vizează. Acesta a cuprins referiri la întâlnirile consilierilor cu cetățenii, audiențele acordate și problemele semnalate, activitatea în comisii și pregătirea profesională derulată pe perioada mandatului, în concordanţă cu prevederile Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali și ale Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice.

În acest fel, am dorit să atragem atenţia asupra faptului că foarte puţini consilieri şi-au depus rapoartele de activitate aferente mandatului în desfăşurare. Spre exemplu, pentru anul 2014, numai 13 consilieri locali și județeni au publicat acest document. Situaţia este şi mai tristă în acest an: doar 4 din cei 56 de consilieri locali şi judeţeni ai Bacăului şi-au depus raportul de activitate pe anul 2015.

Chiar dacă este an electoral şi „transparenţa procesului decizional” se află printre promisiunile electorale a majorităţii partidelor, consilierii locali şi judeţeni nu respectă criteriile minime de transparenţă. Articolul 52 al Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice obligă aleşii „să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului”. Cu toate acestea, consilierii băcăuani sunt în continuare netransparenţi, refuzând să îşi întocmească raportul de activitate. Trebuie să recunoaştem că acest fapt ne dă de bănuit: poate că aleşii noştri nu au ce să scrie în raport, de aceea nu îl publică. Nu ar fi de mirare, la cât de precară a fost comunicarea administraţiei publice cu cetăţenii din ultimii ani.

Drept dovadă că activitatea aleşilor este aproape zero stau numeroase analize întocmite de echipa Cetăţeni Activi pentru Bacău, publicate în Raportul de monitorizare a activităţii consilierilor locali, judeţeni şi a parlamentarilor băcăuani în 2015.  În imaginile de mai jos putem observa că aproape niciun consilier nu şi-a exercitat dreptul de a iniţia proiecte de hotărâre în folosul cetăţenilor.

Mai mult, foarte mulţi dintre consilieri nu au luat cuvântul în cadrul şedinţelor la care au participat, iar dacă au avut ceva de spus, nu a fost întotdeauna semnificativ în comparaţie cu nevoile comunităţii noastre. La Consiliul Local, în anul 2015, patru consilieri au avut o singură intervenție în plen în cele 13 de ședințe, în timp ce la Consiliul Județean situația este și mai critică, 18 dintre consilierii județeni neluând cuvântul niciodată în cele 13 ședințe desfășurate pe parcursul întregului an.

Număr luări de cuvânt CL

 Număr luări de cuvânt CJ

Consiliul Local Bacău: niciun consilier nu şi-a depus raportul de activitate pe anul 2015

La finele anului trecut, erau anunţate de viceprimarul Radu Ababei două proiecte de hotărâre care să faciliteze accesul cetățenilor la informațiile de interes public, dar și să transparentizeze procesul achizițiilor publice. Ironic, putem spune, întrucât niciunul dintre membrii Consiliului Local nu şi-a publicat, până la această oră, raportul de activitate pe anul 2015 (aici ar trebui postate rapoartele). Mai mult, o simplă accesare a site-ului Primăriei Bacău ne arată indiferenţa aleşilor: pe rapoartele de activitate ale consilierului PNL Neculai Nechita diferă numai anul (pentru exemplificare, am ataşat aici rapoartele pe 2013 şi 2014). Drept exemplu pentru acest fapt stă şi consilierul UNPR Elena Cosma care a ales să scrie de mână raportul de activitate.

Consiliul Judeţean Bacău: 4 din 37 de consilieri au raportul de activitate pe anul 2015 publicat

Sumarizată, activitatea din anul 2015 a celor 4 aleşi care şi-au publicat raportul arată în felul următor:

Carmen Dima (PSD)

1. Prezentarea succintă a activităţii în cadrul comisiilor de specialitate şi în cadrul plenului Consiliului Judeţean Bacău;
2. Enumerarea acţiunilor la care a participat, acţiuni precum: întâlnire cu primarii PSD din judeţ, organizată în data de 12 februarie 2015 la Camera Agricolă Bacău, semnarea contractului privind executarea lucrărilor la şoseaua de centură, pe 1 aprilie 2015, expoziţia internaţională Saloanele Moldovei (Bacău – Chişinău), pe 22 octombrie 2015;
3. Precizarea comisiei în care este membru, în calitate de consilier judeţean: Comisia de evaluare a managementului Revistei ATENEU Bacău, a activităţii desfăşurate de d-na Carmen Mihalache, în calitate de director al revistei (6 martie 2015).

Ana Marchiş (PSD)

1. Activitatea în sesiunea plenară;
2. Enumerarea proiectelor în cadrul cărora a luat cuvântul;
3. Enumerarea proiectelor pentru care au fost dezbătute şi formulate propuneri transmise pentru şedinţele de plen, în vederea promovării acestora;
4. Enumerarea comisiilor în care consilierul activează, în paralel cu Comisia de Cultură, Educaţie, Tineret şi Sport a Consiliului Judeţean;
5. Enumerarea la acţiunilor sociale, culturale, civice la care a participat în calitate de consilier judeţean;
6. Enumerarea activităţilor cultural-ştiinţifice din cadrul instituţiilor judeţene subordonate Consiliului Judeţean, la care a participat în calitate de preşedinte al Comisiei de Cultură Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”.

Vasile Cautiş (PSD)

1. Participarea la toate cele 14 şedinţe din 2015, intervenind de 26 de ori în cadrul a 9 şedinţe;
2. Participarea la un număr de 26 şedinţe de lucru ale Comisiei nr. 4: Cultură, educaţie, tineret şi sport;
3. Participarea la două comisii operative de lucru, fiind membru în comisia de validare, constituită în data de 25 iunie 2012 şi membru în comisia de analiză a cererilor de decontare a transportului studenţilor la studii în străinătate ( în cadrul căreia au fost analizate aproximativ 10 cereri);
4. Participarea la două întâlniri cu cetăţenii şi a acordat audienţe „sporadic şi cu totul întâmplător” la sediul organizaţiei pensionarilor, la care au participat aproximativ 20 persoane.

Cezar Olteanu (PNL)

1. Activitatea în plenul CJ: iniţiative, declaraţii politice, amendamente şi observaţii;
2. Activitatea în cadrul comisiei de specialitate, participând la 26 de şedinţe ale Comisiei pentru urbanism, amenajarea teritoriului, lucrări publice şi protecţia mediului
3. Alte activităţi, printre care se numără şi două întâlniri cu cetățenii: una cu persoane din localitățile traversate sau limitrofe cu drumul național DN11 în vederea pregătirii campaniei „Cerem modernizarea drumului național DN11 Brașov – Onești – Bacău”, acțiune ce s-a desfășurat la Onești, în data de 24 septembrie și la care au participat 30 de persoane. A doua întâlnire s-a desfășurat în prezența a 15 oameni de afaceri din Onești, pe data de 22 octombrie 2015, având ca subiect posibilitatea înființării unui parc industrial prin asocierea Municipiului Onești cu Județul Bacău. Totodată, a demarat o campanie de lobby prin care şi-a propus atragerea susţinerii cât mai multor categorii de beneficiari şi utilizatori ai DN11, în vederea modernizării acestui drum.

Din câte am observat, accentul este pus mai mult pe cantitate decât pe calitate, e mai mult față de cei care nu şi-au depus raportul. Cu toate acestea, suntem nevoiţi să accentuăm faptul că îndeplinirea criteriilor minime de transparenţă ar trebui să fie punctul de plecare al administraţiei băcăuane pentru a-şi orienta activitatea către cetăţeni şi comunitate, nu către îndeplinirea interesului personal.