Pe data de 4 mai a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere propunerea legislativă privind votul prin corespondenţă al cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Aceasta a fost semnată de 160 de parlamentari ai PNL, printre care şi deputaţii băcăuani Manuel Ciubotaru, Viorica Marcu, Ionel Palăr, alături de senatorul Dragoş Luchian.

Conform expunerii de motive, necesitatea introducerii votului prin corespondenţă a apărut în urma prezenţelor slabe la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din România înregistrate, de-a lungul timpului, la secţiile organizate în străinătate.

În cursul vizitelor diferiţilor oficiali români în diferite ţări, numeroşi reprezentanţi ai comunităţilor de români s-au plâns că nu se pot deplasa în zilele de alegeri la secţii, din diverse motive şi că ar fi de dorit introducerea votului prin corespondenţă.

Autorităţile române au susţinut, în diverse ocazii, că introducerea acestei legi este o prioritate, dar demersul nu s-a materializat, rămânând la nivel de declaraţii.

Experienţa de la ultimele alegeri prezidenţiale a evidenţiat grave disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte sistemul electoral aplicabil cetăţenilor români din afara graniţelor. De multe ori, aceste disfuncţionalităţi pun cetăţenii români din afara graniţelor, în situaţia de a nu îşi putea exercita dreptul la vot. Astfel, un număr extrem de mare de cetăţeni români care au dorit să voteze nu au putut să o facă si prin aceasta Statul Român s-a văzut în situaţia de a încălca drepturile constituţionale unui mare număr de cetăţeni români. Mai mult, unii cetăţeni români care au încercat să voteze în secţiile de votare organizate în străinătate au fost puşi în situaţii neplăcute şi chiar umilitoare, fapt care a afectat serios imaginea României în străinătate şi a pus încă o dată sub semnul întrebării capacitatea administrativă a Statului Român în momente importante.

Prezentul proiect legislativ are în vedere implementarea unui sistem de vot care să elimine posibilitatea încălcării drepturilor electorale ale românilor din diaspora.

Astfel, propunerea legislativă are în prim plan Autoritatea Electorală Permanentă, instituţie independentă, aflată sub controlul Parlamentului. Soluţia legislativă propune un mecanism coerent de gestionare şi validare a voturilor exprimate prin corespondenţă, prin care AEP primeşte o cerere de la cetăţeanul român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pe care o validează pe baza datelor din Registrul Electoral. Ulterior, Autoritatea transmite buletinul de vot, însoţit de dovada pentru exercitarea votului prin corespondenţă, persoanei a cărei cerere a fost validată. Cetăţeanul transmite prin poştă atât votul său în plic sigilat, cât şi dovada, iar AEP trimite plicul Biroului Electoral Special, care se înfiinţează şi funcţionează similar Birourilor Electorale de Circumscripţie. Biroul Electoral Special pentru votul prin corespondenţă validează sau anulează votul, după verificarea existenţei sau inexistenţei dovezii privind exercitarea votului prin corespondenţă. Ulterior, după încheierea procesului de numărare a voturilor exprimate prin corespondenţă, Biroul Electoral Special întocmeşte un proces verbal pe care îl transmite Biroului Electoral Central.

Concret, iniţiativa legislativă reglementează modul de organizare şi desfăşurare a procedurii exercitării prin corespondenţă a dreptului de vot. Astfel, prin vot prin corespondenţă se înţelege exercitarea dreptului de vot prin expedierea documentelor ce cuprind opţiunea de vot prin intermediul serviciilor poştale către Biroul Electoral al circumscripţiei electorale pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. În sensul prezentei legi, prin cetăţean român cu domiciliu în străinătate se înţelege persoana care are cetăţenie română, drept de vot conform legislaţiei române, locuinţă statornică sau principală în străinătate, în conformitate cu prevederile legislaţiei statului respectiv şi document de identitate care atestă cetăţenia română şi domiciliul în străinătate.

Totodată, este introdus conceptul de „certificat de alegător”, care este definit ca „un document prevăzut cu elemente de siguranţă, necesar pentru validarea votului exprimat prin corespondenţă, ce atestă faptul că cetăţeanul român care îl deţine este cel care a exprimat votul prin corespondenţă şi care asigură unicitatea votului prin corespondenţă”. Acest document este necesar în vederea exercitării votului prin corespondenţă, alături de următoarele:

  • buletinul de vot;
  • un plic alb, neinscripţionat, în care va fi introdus buletinul de vot, aceasta fiind astfel secretizat;
  • declaraţie pe proprie răspundere a alegătorului că opţiunea sa electorală nu a fost influenţată, iar secretul votului nu a fost afectat;
  • un sigiliu autocolant care va fi aplicat pe plicul alb, după ce a fost introdus buletinul de vot, pentru a securiza sigilarea acestuia;
  • un timbru autocolant, cu elemente de securizare, pe care este imprimat cuvântul „VOTAT”;
  • instrucţiuni cu privire la procedura exprimării votului prin corespondenţă;
  • plic pentru retumarea corespondenţei, care va avea imprimată, ca adresă a destinatarului, adresa Biroului Electoral al circumscripţiei electorale pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Ca măsură de prevenire a votului multiplu, este stipulat faptul că fapta unei persoane de a vota atât prin corespondenţă cât şi personal la acelaşi scrutin constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Pentru a urmări întregul proces legislativ al propunerii, accesează următorul link: Propunere legislativă privind organizarea şi desfăşurarea votului prin corespondenţă al cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Legea propusă pentru dezbatere şi adoptare poate fi consultată aici.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Poți publica primul comentariu la acest articol.

Lasă un comentariu

Please enter your name. Please enter an valid email address. Please enter a message.