Miron Alexandru Smarandache – declaraţie politică: „Măsurile guvernamentale încep să se resimtă în viaţa şi buzunarele românilor”

Din ce în ce mai mulţi români susţin că resimt pozitiv măsurile de creştere a competitivităţii economice şi fiscale adoptate de Guvernul României în propriul nivel de trai, respectiv în buzunarele fiecăruia. Până nu demult, principalul reproş adus conducerii executive a ţării era cel conform căruia creşterea economică înregistrată la modul real de România în ultimii doi ani nu s-ar resimţi în viaţa populaţiei, în procurarea coşului zilnic, în mult dorita îmbunătăţire a vieţii noastre, sub raport financiar. Iată, acum, am constatat din spusele românilor că, încet-încet, măsurile guvernamentale se văd din ce în ce mai mult în creşterea bunăstării materiale a oamenilor şi în sporirea posibilităţilor financiare.

Este un prim pas făcut, dar îl consider destul de important, în vederea ducerii la bun sfârşit a programului cu care PSD a câştigat alegerile parlamentare de acum doi ani. De fapt, încă de la învestirea primului Guvern condus de Victor Ponta, în aprilie 2012, principala prioritate a fost repararea nedreptăţilor făcute românilor de guvernele anterioare ale lui Traian Băsescu, precum şi redarea demnităţii morale şi materiale a populaţiei.

Remarc cu bucurie că Executivul va continua şi în acest an, dar şi pe termen mediu, proiectele de revigorare economică şi de creştere a calităţii vieţii românilor. Astfel, cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, şi la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018. În aceste zile, sunt în dezbatere publică proiectele de modificare a Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală, care prevăd o serie de decizii menite să uşureze traiul populaţiei, prin ieftinirea unor produse indispensabile. Finanţiştii au propus deja reducerea cotei standard de TVA la 9%, începând cu anul viitor, pentru carne, legume, peşte şi fructe. Acest demers va completa măsura scăderii TVA la pâine şi produse de panificaţie, intrată în vigoare anul trecut, ale cărei efecte pozitive s-au resimţit cu brio atât în economiile populaţiei, cât şi în diminuarea fenomenului evaziunii fiscale.

Deciziile amintite ar avea drept consecinţă directă creşterea bugetului naţional, prin recuperarea veniturilor din TVA, contribuţiile sociale, impozitul pe salarii etc., în valoare de 6,4 miliarde lei. În paralel, scăderea TVA va duce la creşterea locurilor de muncă, cu aproximativ 145.000 anul viitor şi încă 75.000 în următorii ani, atât prin crearea unora noi, cât şi prin oficializarea unora din economia ascunsă.

Proiectele noului Cod fiscal şi al Codului de procedură fiscală mai prevăd eliminarea impozitului pe construcţiile speciale, începând de anul viitor, precum şi alte măsuri menite să majoreze investiţiile companiilor private, prin creşterea competitivităţii acestora şi a capacităţii lor de absorbţie de pe piaţa muncii. De asemenea, noul Cod fiscal prevede introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se va aplica regimul de taxare începând cu 1 ianuarie 2016.

Este evident că avem nevoie de o nouă legislaţie fiscală, deoarece există o anumită bulversare pe acest palier, rezultată din unele acte normative care se contrazic. Din cele peste 600 de modificări şi completări în Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală aş mai aminti câteva obiective principale, respectiv îmbunătăţirea competitivităţii economiei româneşti în perspectiva intrării în zona euro în anul 2019, realizarea unui climat de afaceri favorabil extinderii investiţiilor private autohtone şi străine, reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane, întărirea autonomiei autorităţilor locale, eliminarea discriminărilor generate de sistemul fiscal actual, dar şi îndeplinirea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene prin implementarea legislaţiei europene şi actualizarea acesteia.

Trebuie recunoscut faptul că Guvernul PSD şi-a onorat până acum cu brio angajamentele luate, a dat înapoi pensiile şi salariile, a deblocat fondurile europene, a crescut cuantumul indemnizaţiilor persoanelor cu posibilităţi materiale scăzute, a majorat salariul minim şi s-a preocupat de înfiinţarea de noi locuri de muncă şi de atractivitatea investiţională. Acestea sunt lucruri palpabile, reuşite definitive, care, cum spuneam, încep să se resimtă din ce în ce mai substanţial în buzunarele românilor.