Melinte Ion – Atenţie la structurarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PAC) 2014-2020!

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Ion Melinte:

“Atenţie la structurarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PAC) 2014-2020!”

Politica Agricolă Comună este prezentă în spaţiul european de jumătate de secol. În această perioadă, menirea ei s-a schimbat semnificativ, devenind dintr-o politică bazată pe subvenţionarea producţiei şi protecţia pieţei unice europene, o politică în care subvenţia nu mai urmăreşte stimularea producţiei, ci favorizează dezvoltarea rurală şi protejarea mediului.

În acest moment, Politica Agricolă Comună urmăreşte atingerea a trei deziderate, şi anume productivitate, competitivitate, sustenabilitate.

Potrivit noilor direcţii de evoluţie şi reformă ale PAC în perioada 2014-2020, aceasta se va concentra pe trei piloni fundamentali: ecologie şi eficienţă în agricultură, asigurarea unei alimentaţii sănătoase la preţuri accesibile, revitalizarea zonelor şi comunităţilor rurale.

Potrivit unor date statistice comunitare, o cincime din populaţia Uniunii Europene trăieşte în zone rurale, care reprezintă jumătate din teritoriul Uniunii Europeane, 28 de state membre.

Momentan, în Uniunea Europeană există 12 milioane de fermieri, care împreună cu industria alimentară generează 46 milioane de locuri de muncă.

Bugetul Politicii Agricole Comune alocat pentru perioada 2014-2020 se ridică la 373 miliarde de euro pentru toate cele 28 de state membre. România are alocate fonduri de 17,5 miliarde de euro, în creştere faţă de exerciţiul bugetar 2007-2013 (13,8 miliarde euro). Deşi, pe total, fondurile europene au crescut pentru România, pe pilonul II – Dezvoltare Rurală acestea au scăzut cu 13,5%.

România va putea să absoarbă banii europeni din PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală) abia spre sfârşitul anului 2014, urmând ca acesta să fie negociat cu Executivul european în primul semestru al anului 2014.

În România, agricultura are o pondere în valoare adăugată brută de respectiv 6%, mult peste media Uniunii Europene, de numai 1,7%. Însă, sectorul agricol românesc se zbate, încă, la un stadiu înapoiat, comparativ cu marea majoritate a statelor Uniunii Europene.

În concluzie, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală trebuie structurat în aşa fel încât să eliminăm principalele puncte slabe ale agriculturii României.