Luchian Dragoș – Manipularea exercitată de sondajele de opinie la nivelul electoratului

Domnul Dragoş Luchian:
Declaraţia politică este intitulată „Manipularea exercitată de sondajele de opinie la nivelul electoratului”.Domnule preşedinte,Doamnelor şi domnilor senatori,

Declaraţia politică de astăzi este inspirată din mai multe editoriale ale unor agenţii de ştiri româneşti şi internaţionale privind tehnica de manipulare a sondajelor de opinie.

Citez: „Democraţia politică e legată strâns de preferinţele societăţii. Dar politica nu se poate transforma într-un şir nesfârşit de sondaje de opinie. Liderii PNL şi PDL au anunţat că vor stabili candidatul pe baza unei cercetări sociologice. (…) Cum să înţelegem acest fetiş al sondajelor? E doar retorică, ipocrizie banală sau e doar un straniu abandon al voinţei şi inteligenţei? Ceea ce oamenii fără imaginaţie nu înţeleg este că sondajele nu creează nimic. Chiar şi întrebările deschise nu fac, în ciuda aparenţelor, decât să discearnă între câteva clişee mentale impuse prin repetiţie. Prin urmare, un sondaj nu poate fi decât un test care succede unei alegeri personale. Întâi alegi o persoană şi abia apoi cercetezi ce şansă ar putea să aibă. În atenţia care se acordă sondajelor este o mare capcană. Dacă un partid caută mereu candidatul cel mai popular, atunci gruparea îşi va pierde complet orice substanţă şi va deveni un simplu grup care face sondaje de opinie. Dar eroarea aceasta poate lua şi chipuri mai sofisticate. ”

Ideile din aceste articole le împărtăşesc şi în condiţiile în care manipularea exit-poll-urilor a fost evidentă la alegerile europarlamentare, când o serie de sociologi au devenit propagandişti de partid şi au transmis eronat anumite date sociologice care nu aveau nicio corelaţie cu realitatea politică. Profesorul în sociologie Septimiu Chelcea afirma la un moment dat că: „S-a spus despre sondajele de opinie publică ba că măsoară obiectiv fenomenul, ba că deformează realitatea; că sondajele legitimează puterea sau, dimpotrivă, că sunt un exerciţiu al democraţiei.”

Cecilia Zavaleche, director ştiinţific INSOMAR, în studiul coordonat de profesorul Teodorescu – INSOMAR (2009) „Alegeri 2008. Campanie, lideri şi sondaje”, afirma că: „Sondajele de opinie reprezintă unul dintre cele mai puternice instrumente de cunoaştere a fenomenelor sociale, oferind posibilitatea studierii unei populaţii numeroase, (…) un loc aparte în cadrul sondajelor de opinie este ocupat de sondajele politice, (…) generând uneori discuţii aprinse la care participă deopotrivă jurnalişti şi oameni politici. De multe ori intervine şi interpretarea defectuoasă a rezultatelor de sondaj, cauzată de slabe cunoştinţe privind această tehnică de cercetare şi cunoaştere a realităţii ce are la bază teoria matematică a probabilităţilor.”

Sociologul Vasile Sebastian Dâncu afirmă că rolul sondajelor de opinie publică de tip electoral (sondajele electorale sau sondajele politice) sunt superficial tratate de politicieni, pentru că aceştia urmăresc în sondajele de opinie electorală un singur aspect: „Politicianul român caută cu înfrigurare datele privind notorietatea, încrederea şi intenţia de vot pentru el şi partid, fără a mai trece prin toţi indicatorii care descriu scena politică, atmosfera sau atitudinile electoratului faţă de politicieni şi instituţiile statului. Un fel de narcisism îi face să se uite doar la imaginea lor sau poate disonanţa cognitivă îi împinge involuntar spre «ascunderea» unor date pe care le bănuiesc a fi nemulţumitoare.” Altfel spus… sondajele pot aduce idei noi, nu doar personaje, aşa cum se lasă să se înţeleagă greşit de către unii comentatori din mass-media.

Precizările sociologului Vasile Dâncu reprezintă un punct de vedere real asupra modului în care cercetările sociologice influenţează alegerile de orice tip din perspectiva electoratului, şi nu numai, din punctul de vedere al viitorilor parlamentari sau lideri politici. Altfel spus, atunci când limitele credibilităţii sondajelor de opinie sunt depăşite, acestea pot deveni un mijloc de propagandă şi influenţare a opiniei. Astfel, sondajul, indiferent de tipul său, exit-poll, barometru, etc., devine un mijloc prin care cei ce l-au creat transmit electoratului un mesaj menit să determine un anumit răspuns şi, în acelaşi timp, un mijloc prin care televiziunile îşi completează arsenalul tehnicilor de propagandă prin care se reflectă campania electorală.

Vă mulţumesc.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Poți publica primul comentariu la acest articol.

Lasă un comentariu

Please enter your name. Please enter an valid email address. Please enter a message.