Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Ion Melinte :

“Cheltuielile la români reflectă sărăcia”

Un român cheltuieşte cca. 41% din venitul său lunar pe alimente şi băuturi, în condiţiile în care la nivelul Uniunii Europene media cheltuielilor sus-menţionate reprezintă 15%. În unele ţări din Uniunea Europeană, cum ar fi Germania, Suedia sau Luxemburg, ponderea scade şi sub pragul de 15%.

Veniturile unui român reprezintă 25% din media venitului european. Venitul mediu din România îţi permite să cumperi 15 coşuri de alimente de bază într-o lună pe când un polonez poate cumpăra 25, iar un german 50.

Preţurile alimentelor şi ale celorlalte produse necesare unui nivel bun de trai din magazinele noastre sunt de multe ori aliniate celor din alte state europene. Însă, după 24 de ani, salariile sunt cele din vremea comunistă, rămânând cu părere de rău în urmă.

Paradoxal, cu toate că România este o ţară eminamente agrară, o sticlă de lapte ajunge să coste aproximativ un euro, mai mult decât în orice ţară din jur, mai mult chiar decât în Germania.

Din ponderea de 41%, 35% merge către carne şi produse din carne, 20% pe lactate, 15% pe legume, 14% pe pâine şi produse de panificaţie, 11% pe fructe şi diferenţa pe ouă.

În România salariile sunt mici şi TVA mare la alimente. Pentru a se echilibra situaţia ar trebui, în primul rând, redus TVA-ul la toate alimentele de bază, după modelul de la pâine. Pentru ca salariile să crească semnificativ sunt necesare investiţii masive în următorii ani. În timp, în privinţa TVA la alimente, România a devenit deja fruntaşă.

Românii cheltuind cea mai mare parte din venitul lunar pe mâncare, ei sunt nevoiţi să îşi reducă bugetele pentru alte categorii de bunuri şi servicii. În concluzie, românul este obligat să-şi reducă bugetele în educaţie şi sănătate.

De aceea, noi, oamenii politici, prin strategii pe termen lung şi mediu să desluşim această ecuaţie nerezolvată de 24 de ani!

Media
No rating yet

Comments are closed.