Constantin Avram – declaraţie politică intitulată „Dubla cetăţenie – protecţie împotriva rigorilor justiţiei române?!”

Se discută tot mai des despre cazul deputatului UDMR Marko Attila, implicat în cazul retrocedărilor de la ANRP şi pentru care DNA a cerut Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării acestuia în dosarul mai sus menţionat. Mai nou, Marko Attila a trimis de la Budapesta demisia (în original) din calitatea de deputat, gest de care legislativul, mai exact Camera Deputaţilor, a luat act prin vacantarea mandatului. Această mişcare a fostului deputat, fugar la Budapesta de rigorile justiţiei române, pare a muta problema inculpării fostului deputat de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la oricare instanţă civilă din România. Dar se pare că fostul deputat, în dispreţul a tot ceea ce este românesc, s-a adăpostit la vecinii noştri unguri, care acordându-i protecţie, afişează încă o dată sfidarea autorităţilor din România, uitând că împricinatul de etnie maghiară este şi cetăţean european care are şi obligaţii, nu numai drepturi. Pentru a câta oară ne oferă dispreţ Victor Orban, nu mai ţin minte, pentru că i s-au creat toate condiţiile acestei atitudini sfidătoare de pe vremea fostului preşedinte Traian Băsescu, cu care a avut o relaţie specială.

Dar nu este de mirare nimic în comportamentul premierului ungur, câtă vreme acesta afişează sfidare chiar Uniunii Europene, pe care o critică public în legătură cu sancţiunile economice impuse Rusiei, în problema conflictului armat din estul Ucrainei.

Cred că în viitorul apropiat va trebui reglementată situaţia cetăţenilor români cu dublă cetăţenie, în raport cu justiţia română, pentru că s-ar putea înţelege că persoanele cu dublă cetăţenie s-ar bucura de o oarecare imunitate generată de această calitate şi s-ar putea sustrage cercetărilor justiţiei române, în cazul corupţiei la nivel înalt, adăpostindu-se în dosul dublei cetăţenii, care în mod normal nu-i poate absolvi de responsabilitatea faptelor lor.

Oare nu s-ar putea interpreta gestul autorităţilor de la Budapesta ca un gest de ostilitate sau chiar de amestec nepermis în treburile interne ale unui stat membru al Uniunii Europene?! De ce ar proteja Budapesta un infractor, dacă nu tocmai din dorinţa de a sfida, de a provoca autorităţile române, de a arăta public că nu ia în considerare nicio măsură dispusă de autorităţile române asupra unui cetăţean român de etnie maghiară, întreţinând astfel tensiunile interetnice din Transilvania?!

Este tot mai clară intenţia revizionistă a guvernului de la Budapesta, motiv pentru care caută în continuare sprijin din partea Rusiei, o superputere mondială. De aceea îl păstrează ca vârf de lance pe László Tökés, care trebuie neapărat deposedat de cetăţenia română, după declaraţiile pe care le face împotriva statului român.

Cred că a venit momentul politic în care autorităţile române să ceară explicaţii guvernului de la Budapesta pe această speţă, acesta trebuind să îşi asume consecinţele diplomatice rezultate din protecţia fostului deputat fugar, în situaţia în care Ungaria este membră a Uniunii Europene şi a Alianţei NATO.

Nu putem rămâne indiferenţi la atitudinea sfidătoare a autorităţilor de la Budapesta, tocmai că prin alegerea unui minoritar ca preşedinte al României, în persoana lui Klaus Iohannis, obiectul de dispută pe tema minorităţii maghiare din România şi-a pierdut complet din consistenţa afişată şi invocată permanent de cancelariile europene.