Ce şi cum au mai votat reprezentanţii băcăuani în Parlamentul României în săptamâna 4-8 mai

Pentru a monitoriza activitatea aleşilor noştri în Parlamentul României, am realizat un sumar al celor mai interesante proiecte de lege votate în şedinţele Camerei Deputaţilor şi a Senatului din săptamâna 4-8 mai. Felul în care au votat deputaţii şi senatorii noştri poate fi consultat în tabelele de mai jos.

Practica elevilor şi studenţilor, stimularea elitelor cercetării ştiinţifice şi statutul aleşilor locali – subiecte de pe ordinea de zi a şedinţei Senatului din 5 mai

• Propunere legislativă privind practica elevilor şi studenţilor

Conform expunerii de motive, cadrul legal privind practica este foarte restrictiv, atât din perspectiva elevilor şi studenţilor care şi-ar dori să câştige mai multă experienţă practică în vederea creşterii şanselor de a-şi găsi un loc de muncă după terminarea studiilor, cât şi din perspectiva operatorilor economici care ar dori să ofere instruire practică.

Astfel, această propunere legislativă urmăreşte flexibilizarea condiţiilor de practică astfel încât să permită mai multor operatori economici să se implice în instruirea elevilor şi studenţilor astfel încât aceştia să se poată pregăti pentru condiţiile reale din piaţa muncii din România. Abordarea de principiu în propunerea modificării legislaţiei actuale a fost de a menţine toate elementele care funcţionează în prezent, deschizând însă multe alte posibilităţi elevilor şi studenţilor pe de o parte şi angajatorilor pe de altă parte.

Mai jos sunt prezentate succint aspectele noi pe care le aduce propunerea legislativă.

Accesibilitatea agenţilor economici de a participa la programele de practică

Pentru a permite accesul întreprinderilor mici şi mijlocii sau al altor agenţi care au o ofertă variată de locuri de practică, a fost introdus conceptul de „contract individual de practică”. Prin acesta, răspunderea angajată în prezent de operatorul economic prin convenţia semnată cu unitatea de învăţământ a fost transferată la nivelul contractului individual de practică semnat cu elevul sau studentul practicant.

Flexibilitatea programului de practică

O altă propunere importantă de modificare a legislaţiei actuale este ca perioada în care se poate desfăşura practica să nu mai fie limitată la „finalul semestrului”. În schimb este specificată obligaţia agentului economic de a permite un program de lucru flexibil care să permită practicantului să urmeze cursurile şi să susţină examenele.

Introducerea unui stagiu preliminar de practică în vederea orientării vocaţionale

Propunerea legislativă mai introduce noţiunea de stagiu preliminar de practică ce trebuie organizat în cadrul unităţii sau instituţiei de învăţământ pentru a permite elevilor şi studenţilor să se orienteze către domeniile în care consideră că pot performa. Acest stagiu presupune o minimă informare a elevilor şi studenţilor cu privire la ceea ce ar urma să facă efectiv într-un anumit domeniu de activitate, în care îşi poate utiliza cunoştinţele teoretice dobândite în timpul studiilor.

Certificarea activităţii practice

În noua legislaţie este introdusă noţiunea de „certificat de practică”, respectiv un document emis de unitatea de învăţământ care atestă dobândirea unor abilităţi practice de către elev sau student. Pe acest certificat ar urma să fie menţionat inclusiv agentul economic la care a fost desfăşurat programul de practică şi specializările obţinute de practicant.

În cadrul şedinţei Senatului, propunerea legislativă iniţiată a fost respinsă, raportul de respingere fiind adoptat cu 104 voturi „pentru”, zero „împotrivă” şi 4 abţineri.

• Propunere legislativă pentru stimularea elitelor cercetării ştiinţifice

În expunerea de motive a legii, se precizează faptul că migraţia masivă din România către statele dezvoltate ale Uniunii Europene a determinat pierderi semnificative ale resurselor umane din domeniul cercetării ştiinţifice din România. De la un an la altul, elitele provenite din sistemul educaţional naţional optează pentru efectuarea unui doctorat în ştiinţe sau a unui stagiu de cercetare post-doctorală în universităţi sau laboratoare prestigioase din Uniunea Europeană sau Statele Unite ale Americii, urmând ca după finalizarea acestor stagii rata de întoarcere în ţară să fie extrem de mică. Lipsa apetitului tinerilor cercetători pentru a se întoarce în ţara natală este determinat atât de politicile stimulative promovate de statele gazdă, cât şi lipsa oportunităţilor de integrare a acestora în România. Având în vedere faptul că de rezultatele cercetării ştiinţifice depinde în mod decisiv competitivitatea economiei naţionale şi transferul de cunoaştere dobândit de către cercetători, prezenta propunere legislativă doreşte să creeze un cadru stimulativ pentru a determina cercetătorii români din diaspora să revină în ţară.

Astfel, prin modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale se propune instituirea unui mecanism stimulativ de atragere a cercetătorilor din diaspora activându-se la nivelul Institutului de Studii şi Cercetări Avansate din România un număr de granturi de cercetare special dedicate cercetătorilor care doresc să se întoarcă în ţară. Mai mult, pentru elitele din diaspora care doresc să activeze în alte domenii decât cel al cercetării ştiinţifice se propune modificarea Codului fiscal al României, în sensul scutirii de la plata impozitului pe salarii pentru primii trei ani de la întoarcea în ţară, sub condiţia ca noul contract de muncă să aibă o durată de minimum trei ani. Sursele de finanţare pentru realizarea acestui mecanism de stimulare a elitelor din diaspora se regăsesc în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, la capitolul finanţarea cercetării ştiinţifice din România. Mai mult, având în vedere grupul restrâns de persoane eligibile, efortul bugetar nu este semnificativ, comparativ cu beneficiile implementării acestui mecanism.

În cadrul şedinţei Senatului, propunerea legislativă iniţiată a fost respinsă, raportul de respingere fiind adoptat cu 89 voturi „pentru”, două „împotrivă” şi 5 abţineri.

• Propunere legislativă privind modificarea Legii 393 din 2004 privind Statutul aleşilor locali

Având în vedere dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată şi în Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată se poate preciza faptul că mandatul consilierilor locali ori judeţeni, primarilor sau al preşedinţilor consiliilor judeţene ar trebui să înceteze în toate situaţiile în care au intervenit condamnări definitive pentru săvârşirea de infracţiuni intenţionate, indiferent dacă acestea se execută sau nu în regim de detenţie. Însă în prezent mandatul celor arătaţi mai sus încetează numai când a intervenit condamnarea acestora, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate.

Astfel, se propune modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în sensul încetării calităţii de consilier local ori judeţean, primar sau de preşedinte al consiliului judeţean în situaţia în care în timpul exercitării mandatului a intervenit o condamnare definitivă pentru orice infracţiune săvârşită cu intenţie sau pentru o infracţiune de serviciu ori în legătură cu serviciul, săvârşită din culpă (indiferent de felul pedepsei şi de modalitatea executării acesteia, respectiv în stare de detenţie ori în libertate).

Mandatul alesului local trebuie să înceteze pentru că a încălcat legea penală fiind condamnat prin hotărâre judecătorească şi nu în funcţie de modalitatea de executare a pedepsei, care este stabilită sub influenţa a numeroşi factori obiectivi, dar şi subiectivi. El nu mai trebuie să fie demnitar pentru că este infractor-condamnat, ceea ce îl face nedemn a mai ocupa funcţia de demnitar. Scopul legii este să-l sancţioneze (prin interdicţia de a exercita în continuare mandatul) pentru că a săvârşit o infracţiune, fără să se facă vreo discriminare între cei care execută pedeapsa în penitenciar şi ceilalţi care, chiar dacă au săvârşit aceleaşi fapte, au beneficiat de mai multă clemenţă din partea judecătorului. Delictul este săvârşirea unei infracţiuni şi nu modalitatea de executare, iar legiuitorul nu trebuie să caute cu orice preţ să menţină pe funcţie de demnitate publică o persoană condamnată, în prezent fiind înlăturate numai cele care execută pedeapsa în penitenciar, întrucât nu se pot prezenta la locul de muncă.

Concret, se propune ca art. 9, alin. 2 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, să aibă următorul conţinut:

„(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:

• demisie;
• incompatibilitate;
• schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia;
• lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului;
• imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;
• condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru orice infracţiune săvârşită cu intenţie sau pentru o infracţiune de serviciu ori în legătură cu serviciul săvârşită din culpă, indiferent dacă condamnarea este cu executare sau cu suspendare;
• punerea sub interdicţie judecătorească;
• pierderea drepturilor electorale;
• pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;
• deces.”

În cadrul şedinţei Senatului, propunerea legislativă iniţiată a fost respinsă, cu 70 voturi „împotrivă”, 36 voturi „pentru” şi o abţinere.

Proiecte de lege privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, intoducerea unor cursuri de limba pentru copiii cetăţenilor români din diasporă şi scutirea angajatorilor de plata contribuţiilor sociale obligatorii – pe ordinea de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor din 6 mai

• Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Prin această iniţiativă legislativă se propune modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, în sensul includerii în rândul copiilor cu handicap care beneficiază de alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 100%, precum şi de alocaţie lunară de hrană, a copiilor diagnosticaţi cu fenilcetonurie, cu celiakie şi cu hepatită cronică.

Astfel, propunerea legislativă are ca principal scop includerea în rândul persoanelor cu handicap pentru care se achită prestaţii sociale a copiilor diagnosticaţi cu fenilcetonurie, cu celiakie şi cu hepatită cronică. Fenilcetonuria este o boală genetică gravă determinată de o tulburare a metabolismului fenilalaninei, un aminoacid prezent în alimente. Celiakia este o boală intestinală ereditară, implică întregul organism şi are drept cauză intoleranţa la gluten. Hepatita cronică este o boală infecţioasă ce afectează în principal ficatul. Adeseori hepatita nu se manifestă prin simptome, dar o infecţie cronică poate afecta ficatul, iar după o perioadă mai îndelungată poate duce la ciroză sau cancer hepatic.

Toate aceste boli nu au fost cuprinse iniţial în textul Legii 448/2006 privind protecţia drepturilor persoanelor cu handicap, dar practica de zi cu zi atestă faptul că tot mai multe astfel de cazuri sunt diagnosticate în rândul copiilor.

Conform expunerii de motive, o protecţie socială sporită copiilor care suferă de astfel de boli, prin includerea lor în rândul persoanelor care primesc prestaţii sociale ar rezolva problema legată de lipsa fondurilor pentru susţinerea tratamentelor, achiziţia de alte suplimente sau pentru plata altor necesităţi.

În cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă iniţiată a fost respinsă, cu 305 voturi „împotrivă”, 6 voturi „pentru” şi 8 abţineri.

• Propunere legislativă privind scutirea angajatorilor de plata contribuţiilor sociale obligatorii

Prin această iniţiativa legislativă se propune reducerea la 2% a contribuţiilor sociale obligatorii pentru angajatorii care creează locuri de muncă şi angajează pe o perioadă de minim 3 ani şomeri sau persoane aflate în căutarea unui loc de muncă şi care nu au concediat personal cu 6 luni înainte de adresarea cererii. Scutirea se propune a fi acordată pentru o perioadă de 36 de luni, iar legea ar urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2014.

Conform expunerii de motive, prezenta iniţiativă propune scutirea parţială a angajatorilor de plata contribuţiilor sociale obligatorii şi se adresează angajatorilor care nu au restanţe la plata taxelor, care pot face dovada că pot angaja şomeri sau persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, peste numărul deja existent de angajaţi şi care nu au concediat personal cu 6 luni înainte de adresarea cererii. Măsura propusă se aplică pe o perioadă de 36 luni. Obligaţia angajatorului este de a menţine persoana angajată pe o perioadă de minimum 3 ani.

În cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă iniţiată a fost respinsă, respingerea acesteia fiind votată cu 211 voturi „pentru”, 103 voturi „împotrivă” şi 5 abţineri.

• Propunere legislativă privind intoducerea unor cursuri de limbă, literatură şi istorie română via internet pentru copiii cetăţenilor români din afara graniţelor ţării

Scopul prezentului proiect de lege urmăreşte păstrarea, consolidarea şi promovarea identităţii culturale şi lingvistice în rândul comunităţilor de romani din afara graniţelor ţării.

Conform expunerii de motive, românii din diaspora sunt parte integrantă a civilizaţiei româneşti, iar statul are datoria morală să susţină comunităţile din afara graniţelor ţării.

Astfel, românii din străinătate trebuie sprijiniţi pentru a-şi păstra valorile, identitatea şi a nu îşi uita originile. Există riscul ca elemente definitorii ale culturii române să se piardă din cauza lipsei de resurse financiare pentru programe de promovare şi păstrare a identităţii, istoriei, limbii şi literaturii române.

Prezentul proiect de lege îşi propune să îndrepte o parte din aceste neajunsuri din rândul copiilor români din afara graniţelor ţării.

Concret, Institutul Cultural Român va organiza cursuri gratuite de instruire de limbă, literatură şi istorie romană via internet destinate copiilor cetatenilor români ce îşi au rezidenţa în statele din sfera de competenţă a acestor institute. Totodată, vor beneficia gratuit de aceste cursuri copiii ce întrunesc cumulativ următoarele condiţii: nu au împlinit vârsta de 18 ani şi au rezidenta în străinătate. La finalizarea cursurilor, participanţii vor susţine un test grilă online pentru verificarea cunoştinţelor, în urma promovării testului organizat, cursanţii primind diplome de participare recunoscute de Ministerul Educaţiei Naţionale.

În cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă iniţiată a fost respinsă,respingerea acesteia fiind votată cu 258 voturi „pentru”, 24 voturi „împotrivă” şi 21 abţineri.