Ce şi cum au mai votat aleşii noştri în Parlamentul României în săptamâna 11-15 mai

‪Pentru a monitoriza activitatea reprezentanţilor băcăuani în Parlamentul României, am detaliat câteva dintre cele mai interesante proiecte de lege votate în şedinţele Camerei Deputaţilor şi a Senatului din săptamâna 11-15 mai. Felul în care au votat deputaţii şi senatorii noştri poate fi consultat în tabelele de mai jos.

Creşterea transparenţei în utilizarea finanţelor publice şi întărirea rolului beneficiarilor direcţi în buna desfăşurare a procesului educaţional – proiecte votate în plenul Senatului

• Propunere legislativă pentru creşterea transparenţei în utilizarea finanţelor publice

Conform expunerii de motive, una dintre cele mai importante probleme care afectează eficienţa utilizării resurselor financiare publice o reprezintă lipsa transparenţei în cheltuirea acestora şi informarea insuficientă a contribuabililor români despre modalităţile în care sunt executate bugetele instituţiilor. Singura modalitate de transparentizare a cheltuielilor publice realizată efectiv în România a reprezentat-o creşterea ponderii achiziţiilor publice derulate prin sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP), însă şi acestea reprezintă o pondere destul de mică în totalul sumelor cheltuite de autorităţile publice. Astfel, contribuabilii nu au întotdeauna acces la toate informaţiile privitoare la execuţia bugetară a instituţiilor publice din România, la contractele de achiziţii încheiate şi la nivelul salariilor nete lunare încasate de către demnitarii sau funcţionarii publici. Mai mult, rapoartele Curţii de Conturi a României semnalează în fiecare an faptul că până la 10 miliarde de euro sunt cheltuiţi în mod ineficient de către autorităţile publice. Mai mult, prejudiciile produse nu sunt aproape niciodată recuperate. Pentru aceste motive, legea are datoria de a preveni risipa resurselor publice şi interesele contribuabililor.

În aceste condiţii, iniţiativa legislativă propune modificarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi a Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, în sensul în care toate instituţiile publice din România, centrale sau locale, finanţate integral sau parţial din fonduri publice sau care primesc subvenţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale au obligaţia ca în termen de 72 de ore de la angajarea oricărei cheltuieli să publice pe site-ul instituţiei toate detaliile referitoare la cheltuielile efectuate. Această obligaţie vizează, în egală măsură, şi salariile plătite de către instituţiile publice.

În şedinţa Senatului din 12 mai, această iniţiativă a fost respinsă, cu 76 de voturi „pentru” şi două „împotrivă”.

• Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a Educaţiei Naţionale

Această iniţiativă legislativă are ca scop modificarea Legii Educaţiei Naționale în vederea întăririi rolului beneficiarilor direcţi în buna desfăşurare a procesului educaţional.

Conform unei statistici realizate de către Consiliul Naţional al Elevilor în perioada 25 martie – 31 martie 2012, din 999 de unităţi de învăţământ în doar 326 unităţi de învăţământ (32,56%) reprezentantul elevilor participă permanent, în 218 unităţi (21,77%) participă parţial, iar în 455 de unităţi (45,45%) reprezentantul elevilor nu participă deloc. Astfel doar în 54,33% din unităţile de învăţământ chestionate se respectă legea.

Prin modificarea legislativă propusă, se doreşte revenirea la situaţia de dinainte de adoptarea legii 1/2011, astfel ca reprezentantul elevilor din unitatea de învăţământ să participe la şedinţele Consiliului de Administraţie în calitate de membru deplin, cu drept de vot, ca reprezentant al beneficiarilor principali ai sistemului educaţional, beneficiari care au dreptul la o reprezentare corectă şi directă în Consiliul de Administraţie.

Din punct de vedere legal, Consiliile Elevilor vor desemna şi mandata un reprezentant din rândurile lor, care are vârsta de 18 ani împliniţi, pentru a se respecta prevederile art. 211 din Codul Civil. Consiliile de Administraţie vor lua act de desemnarea reprezentantului elevului, iar după ce vor verifica îndeplinirea cerinţelor legale, va avea grijă să îl invite la toate şedinţele Consiliului de Administraţie.

Modificările propuse vor duce la îmbunătăţirea cadrului de reprezentare a elevilor, ca beneficiari principali ai sistemului educaţional din România, va duce la o creştere a implicării elevilor în viaţa şcolară şi va duce la crearea unui sistem de responsabilizare a factorilor decizionali.

Prin aceste modificări elevii vor putea prezenta o situaţie reală Consiliului de Administraţie cu privire la mediul de învăţământ preuniversitar de la nivelul fiecărei instituţii. De asemenea prin introducerea acestei măsuri transparenţa privind luarea deciziilor va creşte, prin intermediul reprezentantului elevilor fiind posibilă o diseminare a informaţiilor mai eficientă şi mai rapidă. în plus, elevii ar putea veni cu propuneri adresate Consiliului de Administraţie prin reprezentantul lor.

De asemenea recunoaşterea elevilor ca beneficiari primari ai sistemului educaţional şi acordarea dreptului de implicare în luarea deciziilor va duce la întărirea relaţiei de parteneriat între elevi şi profesori şi acest lucru va asigura un respect reciproc între părţi.

Prin participarea reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administraţie, în cadrul unităţii de învăţământ se va dezvolta spiritul democraţiei în rândul elevilor si profesorilor. Astfel elevii vor învăţa să îsi exprime punctul de vedere în raport cu factorii decidenţi şi vor contribui la bunăstarea societăţii prin implicare în viaţa şcolară. Experienţa dobândită în cadrul unei structuri de conducere cum este Consiliul de Administraţie va forma anual 2000 de absolvenţi cu experienţă în procesul de luare a deciziilor. Astfel această experienţă poate fi considerată un rezultat educaţional centrat pe competenţe.

În şedinţa Senatului din 11 mai, această iniţiativă a fost respinsă, cu 34 de voturi „pentru”, 87 „împotrivă” şi două abţineri.

Asigurarea plantării de către primării a unui copac pentru fiecare nou-născut şi extinderea aplicabilităţii procedurii privind transparenţa decizională şi asupra iniţiativelor legislative parlamentare – proiecte de lege respinse de Camera Deputaţilor

• Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică

Prin această iniţiativă legislativă se propune modificarea şi completarea Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, în sensul extinderii aplicabilităţii procedurii privind transparenţa decizională şi asupra iniţiativelor legislative parlamentare.

Potrivit Expunerii de motive, demersul legislativ este justificat de faptul că, în prezent, ,, nu există proceduri clare care să permită cetăţenilor să propună în mod transparent autorităţilor în drept elaborarea unor iniţiative legislative noi” şi că „ legislaţia transparenţei decizionale vizează doar una din cele două autorităţi publice cu drept de iniţiativă legislativă

Schimbările preconizate în această iniţiativă vizează două modificări principale:

1. Extinderea procedurilor privind transparenţa decizională la nivelul ambelor categorii de autorităţi publice cu drept de iniţiativă legislativă, conform art. 74, alin. (1) din Constituţia României. Prin urmare, procedura transparenţei decizionale se extinde şi la nivelul Parlamentului României. Prin această măsură se obţin două efecte benefice pentru procesul de legiferare:

• Posibilitatea membrilor societăţii de a se exprima pe tot traseul de legiferare şi de luare a deciziilor, în cazul proiectelor de lege şi ordonanţelor propuse de Guvern, deci inclusiv pe parcursul dezbaterii la nivelul Parlamentului, care este singura autoritate legiuitoare a României – nu doar la nivelul Guvernului, unde are loc doar prima etapă de elaborare a respectivelor acte normative.
• Transparentizarea dialogului parlamentar, cu posibilitatea oricărei părţi interesate de a interveni pe parcursul discuţiilor, ce ar asigura astfel eliminarea suspiciunilor privind intervenţiile unor factori de drept privat în discuţiile cu deputaţii şi senatorii.

2. Posibilitatea membrilor societăţii de a face, într-un mod transparent, propuneri pentru îmbunătăţirea cadrului legal din anumite domenii de activitate – nu doar de a reacţiona la propunerile de acte normative venite din partea autorităţilor în drept. Această abordare are de asemenea două efecte benefice pentru procesul de luare a deciziilor:

• Stimularea implicării membrilor societăţilor în procesul de luare a deciziilor pentru îmbunătăţire a cadrului legal.
• Posibilitatea autorităţilor publice de a identifica şi de a răspunde unor probleme prioritare ale comunităţii sau ale cetăţenilor care pot fi soluţionate prin îmbunătăţirea cadrului legal.

Propunerea legislativă nu implică niciun fel de cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. În schimb, se estimează că propunerea legislativă va avea un impact pozitiv la nivelul societăţii şi va stimula implicarea mediului de afaceri, a asociaţiilor profesionale, a organizaţiilor neguvernamentale şi, în general a oricărui cetăţean în procesul de luare a deciziilor şi de elaborare a actelor normative iniţiate şi adoptate de autorităţile în drept.

Încetarea procedurii legislative s-a realizat prin respingere definitivă de către Camera Deputaţilor, cu 277 de voturi „pentru” şi două abţineri.     

• Propunere legislativă privind îmbunătăţirea mediului prin dezvoltarea mai multor spaţii verzi, „Un copac pentru fiecare copil”

Prin această iniţiativă legislativă se propune asigurarea plantării de către primării a unui copac pentru fiecare nou-născut, în termen de 6 luni de la înregistrarea naşterii, în sensul de a stopa pierderea zonelor verzi din ţară, şi pe termen lung, îmbunătăţirea mediului înconjurător prin dezvoltarea mai multor spaţii verzi. Costul anual al proiectului urmează a fi asigurat în cuantum de 20% din bugetul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, iar restul de 80% din bugetul local.

Conform expunerii de motive, deteriorarea sau dispariţia unor spaţii verzi prejudiciază grav starea de sănătate fizică şi psihică a populaţiei, îndeosebi a copiilor care nu dispun de capacităţi reale pentru a evalua calitatea aerului pe care-l respiră. Articolul 35 din Constituţia României, punctele 1 si 3, stipulează atât faptul că statul recunoaşte dreptul fiecărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic, dar şi obligaţia pe care o au persoanele fizice şi juridice de a proteja şi ameliora mediul înconjurător.

Prezentul proiect legislativ intitulat simbolic „Un copac pentru fiecare copil” are în vedere sensibilizarea autorităţilor publice în privinţa redresării condiţiilor de mediu prin acţiuni specifice de reconstrucţie ecologică sau de ameliorare a acestora. Totodată, acest proiect legislativ prevede ca pentru fiecare copil născut pe teritoriul ţării să se planteze un copac, urmărindu-se beneficiile pe termen lung aduse mediului prin dezvoltarea continuă a spaţiilor verzi din fiecare localitate.

Un exemplu concret pentru estimarea costurilor anuale ale unui astfel de proiect, îl reprezintă oraşul Cernavodă. Pentru o localitate ca aceasta, cu o populaţie mai mare de 15.000 locuitori, respectiv 19.795 locuitori la nivelul anului 2012 (potrivit datelor de la Biroul Electoral Judeţean Constanţa), în perioada noiembrie 2010-decembrie 2011 au fost cheltuiţi 177.379 lei pentru plantarea a 85.000 puieţi (fiind incluse şi mâna de lucru, costul combustibilului, preagătirea terenului). Rezultă astfel un cost/pom plantat de aproximativ 2 lei (cost ce poate varia desigur de la o localitate la alta, funcţie de programul local de urbanism şi de amenajare a spaţiilor verzi, suprafaţă şi număr de locuitori).

Luând în considerare aceste cifre, corelate cu datele de la Evidenţa Populaţiei Cernavodă care ne-a comunicat numărul de naşteri înregistrat la la nivelul anului 2012, 176 nou-născuţi, am obţinut un cost aproximativ de 352 lei/an pentru susţinerea proiectului „Un copac pentru fiecare copil”.

Ca atare, acest proiect legistativ care are în vedere îmbunătăţirea mediului înconjurător, prin dezvoltarea mai multor spaţii verzi, nu este un proiect costisitor şi autorităţile publice pot găsi soluţii proprii pentru punerea lui în aplicare.

Astfel, scopul prezentei legi este acela de a stopa pierderea zonelor verzi din ţară, precum şi încurajarea îmbunătăţirii aerului respirat şi menţinerea constantă a acţiunii de înverzire a zonelor urbane, obiectiv de interes public major, fundamental pentru asigurarea calităţii vieţii populaţiei la nivel naţional.

În şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 13 mai, această propunere legislativă a fost respinsă, rezultatul votului (pentru respingere) arătând în felul următor: 167 de voturi „pentru”, 101 „contra” şi 9 abţineri.