Avram Constantin – Statul român trebuie să îşi asume modificarea Legii adopţiei

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Constantin Avram:

“Statul român trebuie să îşi asume modificarea Legii adopţiei”

Doresc să atrag atenţia asupra necesităţii îmbunătăţirii cadrului legislativ privind regimul juridic al adopţiei, astfel încât legea să respecte cu adevărat interesul superior al copiilor din România. Consider că autorităţile statului trebuie să identifice în regim de urgenţă cea mai potrivită formă de modificare a Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 259/19 aprilie 2012.

Opinia publică trebuie să cunoască realitatea dură conform căreia numărul copiilor abandonaţi în România a crescut de la 40.000 în anul 2004 la aproximativ 60.000 în prezent. Pe lângă faptul că procesul de adopţie este greoi, există dificultăţi şi înainte de începerea acestuia, întrucât foarte puţini copii se califică pentru a deveni adoptabili, procentul acestora fiind de doar 2,5%. Astfel, în timp ce numărul copiilor instituţionalizaţi continuă să rămână ridicat, numărul adopţiilor se menţine scăzut. În topul judeţelor care au cei mai puţini copii pentru adopţie, pe lângă judeţele Maramureş, Mehedinţi, Dolj, Buzău, se află din păcate şi judeţul Bacău pe care îl reprezint în Parlament.

Creşterea alarmantă a numărului copiilor abandonaţi este generată de lipsa de interes a părinţilor fireşti, care îi părăsesc fără să le pese de ei şi fără să-şi mai aducă aminte de existenţa lor, precum şi a rudelor până la gradul patru, care nu sunt interesate de plasarea copiilor în familia extinsă. Mai mult, ei refuză să-şi recunoască atitudinea şi nu declară în scris faptul că nu îşi asumă răspunderea creşterii copilului, reducând practic la zero şansa acestor copii de a creşte într-o familie permanentă şi iubitoare. La fel de alarmantă este şi creşterea numărului de familii atestate, care renunţă la intenţia de adopţie din cauza aşteptării de câţiva ani pentru stabilirea compatibilităţii cu un copil declarat adoptabil.

De asemenea, pentru fiecare copil abandonat statul român plăteşte anual suma de 10.000 de euro, fără a-i oferi familia de care copilul are nevoie pe parcursul întregii vieţi. Din punctul meu de vedere, părinţii care nu vor să se ocupe de copil trebuie să fie decăzuţi din drepturile părinteşti.

De altfel, datele oficiale indică faptul că modificarea Legii adopţiilor din aprilie 2012 a dus la un regres, numărul copiilor declaraţi adoptabili scăzând. Potrivit informaţiilor oficiale comunicate de Oficiul Român pentru Adopţii, în 2009 au fost declaraţi adoptabili 1.730 de copii, în anul următor 1.921, iar în 2011 alţi 1.736 de minori.

Solicit maximă seriozitate din partea reprezentanţilor statului faţă de acest subiect şi cer Guvernului să ne prezinte situaţia evoluţiei copiilor a căror adopţie a fost oprită. Consider că trebuie să recunoaştem faptul că Uniunea Europeană nu a cerut niciodată României să blocheze adopţiile internaţionale. Dimpotrivă, Uniunea Europeană a recomandat statului român să respecte şi să aplice deciziile organismelor internaţionale cu privire la adopţia internaţională când aceasta se face in interesul superior al copilului.

În opinia mea, statul român trebuie să îşi asume o schimbare reală în sistemul autohton al adopţiilor. România se confruntă cu o situaţie extrem de gravă din acest punct de vedere, deoarece în prezent, în sistemul de protecţie, sunt peste 60.000 de copiii care nu au acces la o familie din cauza prevederilor legale mult prea restrictive.

Nu trebuie să ignorăm nici problema copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, unde, de asemenea, se impun adoptarea unor măsuri mai drastice împotriva celor care îşi lasă copiii de izbelişte. Solicit ca atunci când ambii părinţi pleacă în străinătate să fie obligaţi să îşi ia copiii cu ei pentru a evita traumele la care aceştia sunt supuşi în lipsa afecţiunii familiale.

Media
No rating yet

Comments are closed.