Avram Constantin – Să nu deschidem o nouă cutie a Pandorei!

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Constantin Avram:

„Să nu deschidem o nouă cutie a Pandorei!”

O recentă modificare legislativă schimbă radical datele problemei în ceea ce priveşte cuantumul indemnizaţiilor reprezentanţilor statului în Adunarea Generală a Acţionarilor şi în Consiliile de Administraţie ale companiilor de stat. Aceste remuneraţii au fost limitate până la sfârşitul anului 2011, iar ulterior nu a mai existat niciun fel de limită maximă, fapt de-a dreptul incredibil într-o ţară europeană aflată de ani buni în recesiune. Recent, Guvernul Ponta a impus ca membri AGA şi CA să fie plătiţi cu un plafon de 25% din indemnizaţia managerilor, aspect care deschide o cutie a pandorei extrem de periculoasă pentru societatea românească, dar şi pentru consolidarea fragilei noastre democraţii.

Îmi exprim, în nume personal, indignarea faţă de această măsură luată de Executiv, a cărei aplicare dă posibilitatea membrilor din AGA şi CA să primească sume enorme raportate la salariile actuale din sistemul bugetar român. Nu pot să fiu de acord ca anumite persoane să primească indemnizaţii uriaşe, stabilite pe baza unei ordonanţe care este total nefondată, raportat la realităţile prezente ale costului vieţii şi nivelului de trai din România. Culmea este că ordonanţa respectivă, nr. 26/2013, are o denumire extrem de deplasată, respectiv „privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară”. Astfel, articolul 14 alineatul (1) al Ordonanţei precizează că „operatorii economici nu pot acorda membrilor adunărilor generale ale acţionarilor remuneraţii mai mari de 25% din indemnizaţia fixă lunară a directorilor generali/directorilor, pe şedinţă şi pentru mai mult de o şedinţă într-o lună, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate”. Consider că nu este corect ca autorităţile publice locale să decidă după bunul lor plac persoanele mandatate în cadrul AGA şi CA care, de fapt, au calitatea de angajaţi ai acestor societăţi, pe cale de consecinţă ele fiind deja plătite de autorităţile menţionate.

Împărtăşesc ideea conform căreia indemnizaţiile acordate membrilor Adunărilor Generale ale Acţionarilor şi Consiliilor de Administraţie ale companiilor de stat trebuie să rămână plafonate la cuantumul de unu la sută din salariul directorului, fără a putea depăşi 75% din salariul unui secretar de stat. În acest fel, se elimină orice umbră de îndoială sau de corupţie privitoare la accederea anumitor persoane impuse politic în aceste structuri ale societăţilor de stat.

Tot în acest context, cred că se impune a fi revizuite în scădere toate salariile directorilor generali sau directorilor adjuncţi din companiile de stat, care au salarii de peste 2000 de euro, câtă vreme salariul minim pe economie nu depăşeşte încă 1000 ron. Polarizarea salariilor în cadrul companiilor de stat nu poate decât să stimuleze vânătorii de salarii foarte mari, cu performanţe manageriale ridicole, într-un context social care va fi şi el polarizat la maximum. Nu putem crea condiţii pentru formarea unei clase sociale de 10% căreia „să i se aplece de prea mult”, iar restul de 90% să trăiască la limita unor condiţii de trai precare! Aceste aspecte trebuiesc stopate imediat, prin acte normative corespunzătoare!

Plafonarea acestor indemnizaţii reprezintă un act de normalitate politică, un exemplu oferit societăţii că putem menţine un climat firesc de corectitudine în ceea ce priveşte anumite beneficii politice obţinute de militanţi şi apropiaţi ai potentaţilor zilei. Nu cred că ne putem însănătoşi din punct de vedere politic atât timp cât putem avea anumite persoane desemnate în Consiliul de Administraţie de la Nuclearelectrica, spre exemplu, care să fie plătite cu 2.500 de euro lunar. Însă, în alte cazuri, cei în cauză îşi pot fixa indemnizaţii de şedinţă chiar mai mari, de până la 3.000-4.000 de euro lunar, fapt care evident nu este în regulă.

În opinia mea, clasa politică care conduce acum destinele României trebuie să dea dovadă de respect faţă de cheltuirea banului public şi responsabilitate faţă de eforturile românilor pentru depăşirea crizei nesfârşite în care ne zbatem de ani de zile. Guvernarea este datoare românilor cu respect şi consideraţie, nu cu bătaie de joc sau continuarea greşelilor impardonabile ale fostelor guverne, între care cea mai acută a fost desconsiderarea oamenilor.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Comments are closed.