Avram Constantin – De ce atâta nepăsare?

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia de astăzi se intitulează “De ce atâta nepăsare?”.

În anii Revoluţiei române, la care am participat activ (fără a emite pretenţii pentru certificat de revoluţionar sau alte favoruri), eram ferm convins de aportul extraordinar al cetăţeanului român de etnie maghiară László Tőkés, la aprinderea scânteii evenimentelor care aveau să consfinţească trecerea României de la un regim dictatorial la un regim democratic, în care libertăţile fundamentale ale omului începeau a fi conturate şi concretizate prin libertatea de exprimare, dreptul la libera circulaţie, libertatea de asociere, libertatea de manifestaţie, libertatea de a face grevă etc. Chiar devenise un simbol al curajului împotriva dictaturii.

Personajul mai sus amintit, adică László Tőkés a fost cooptat în CFSN, a fost tratat cu toate onorurile, era invitat de onoare la mai toate manifestările ce marcau Revoluţia română, ce mai încolo şi încoace… era pe val.

Imediat a urmat evenimentele din 30 martie de la Târgu Mureş, soldate cu o victimă şi mai mulţi răniţi, într-o confruntare înverşunată între români şi etnici maghiari. Gurile rele ale vremii au sugerat implicarea directă a pastorului László Tőkés în organizarea manifestaţiilor şi menţinerea atmosferei de încordare şi învrăjbire între majoritatea românească şi etnicii maghiari din Transilvania.

Mai târziu, a încercat să se impună şi să impună o atitudine clar antiromânească în UDMR, dar nu a reuşit, deoarece Marko Bela a fost mai iute de picior şi i-a luat faţa politică definitiv pentru accesul la vîrf.

Treptat, treptat, discursul public al domnului László Tőkés s-a radicalizat şi în ultimii ani, de la autonomia culturală a trecut la revendicarea autonomiei teritoriale, invocând aşa-zisul “ţinut secuiesc”; se agită, se organizează, emite puncte de vedere înveninate, instigă la nesupunere civică, iar Guvernul PDL al României şi Preşedintele au tăcut. Colac peste pupăză, cu sprijinul PDL şi al preşedinţiei României ajunge europarlamentar, dar nu renunţă la a înjura în continuare România în toate ocaziile ivite, adică ţara care i-a oferit această demnitate europeană.

A mai trecut ceva timp şi cu alt prilej, la o manifestare a comunităţii maghiare din Transilvania, a declarat că ziua de 1 decembrie, adică Ziua Naţională a României, pentru el, reprezintă o zi de doliu.

Acest “piţigoi al politicii româneşti”, venit pe lume într-o zi a păcălelilor şi a păcăliţilor, nu pierde nici un prilej să denigreze România, an de an, pe 15 martie, sau la manifestările Universităţii de vară de la Tuşnad sau Balvanyos, sub privirea îngăduitoare a Preşedintelui Băsescu, care nu are nici o reacţie la atacurile programate ale domnului Tőkés. Mă întreb de ce? Mai rămâne ca acest “personaj pitoresc” să propună să trecem Pasul Ghimeş sau Pasul Prislop cu paşaportul în mână! Poate că mizează pe un precedent periculos: Kosovo! Am fost întotdeauna adeptul drepturilor individuale, nu al drepturilor colective, pentru că până la urmă suntem cu toţii cetăţeni români.

Iată de ce, întreb şi mă întreb:

De ce autorităţile române nu au nici o reacţie faţă de acţiunile antiromâneşti ale acestui om?

De ce este lăsat domnul László Tőkés să ponegrească ţara care l-a făcut vicepreşedinte al Parlamentului European?

De ce nimeni şi nimic nu-l opreşte în a continua alterarea relaţiilor interetnice?

De ce nu renunţă la cetăţenia română?

De ce nu i se retrage cetăţenia română? Sau nu este cadru legal!

De ce instituţiile abilitate ale statului nu se autosesizează când chiar în această vară cere protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei?

De ce şi cu sprijinul cui îşi permite acest individ atâtea? Poate pentru că preşedintele Traian Băsescu l-a decorat şi onorat cu cea mai înaltă distincţie în stat!

Se pare că László Tőkés a uitat că sergentul Iordan şi caporalul Bivolaru, aflaţi sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, au pus opinca în Parlamentul Ungariei, în 1918? Cred că este momentul să-i mai amintim din când în când!

Deputat Constantin Avram, Colegiul nr.6, Bacău.

Vă mulţumesc pentru atenţie.