Avram Constantin – Camerele de comerţ trebuie să-şi păstreze rolul în mediul de afaceri

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia politică de astăzi poată titlul „Camerele de comerţ trebuie să-şi păstreze rolul în mediul de afaceri”.

Recent, prin grija Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Bacău, am intrat în posesia unei documentaţii, voluminoase, ce-i drept, dar foarte serios şi profesional fundamentată, cu referire la Propunerea legislativă Pl-x 360/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr.335/2007 a Camerelor de Comerţ şi Industrie din România. Documentaţia în sine cuprinde un punct de vedere al celor opt Camere de Comerţ judeţene şi a 13 patronate din cele mai diverse domenii, punct de vedere care este însoţit de foarte multe amendamente la propunerea legislativă Pl-x 360/2013 – iniţiată de actualul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

La o sumară lecturare a documentaţiei primite în calitate de deputat, membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, am remarcat imediat numărul mare de amendamente propuse spre dezbatere de semnatarii acestei documentaţii. Şi m-am gândit că, ori propunerea legislativă a fost concepută „pe genunchi” şi, prin textul propus, impune şi suţine interesele unui grup restrâns din sistemul cameral din România, ori amendamentele înaintate constituie doar o replică la propunerea legislativă prost şi interesat gândită, motivaţie greu de acceptat, din moment ce Senatul a respins din start această propunere legislativă.

Din lectura mai atentă a textului propus de iniţiatori, dar şi a amendamentelor formulate de cele opt Camere Judeţene şi 13 patronate, am înţeles că demersurile celor din urmă (precum şi textul amendamentelor) sunt mai mult decât motivate pentru că nu trebuie neapărat să fi avut calitatea de membru al vreunei Camere Judeţene de Comerţ, ca să remarci că textul propus de iniţiatori este menit a concentra puterea decizională în mâna unui singur om, sprijinit de un grup restrâns de persoane cu interese comune, dar care nu au nimic în comun cu interesul general al membrilor Camerelor de Comerţ Judeţene, care, întâmplător sau nu, sunt şi întreprinzători privaţi, interesaţi exclusiv de bunul mers al firmelor lor!

A solicita, pentru a nu ştiu câta oară, trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului Justiţiei în subordinea Camerei de Comerţ şi Industrie a României, mi se pare mai degrabă un demers motivat exclusiv de interese personale sau de grup de ordin financiar, decât de interesul investitorilor, pentru că în astfel de situaţie s-ar obţine controlul total al veniturilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de către Camera de Comerţ şi Industrie a României! În acest context, nu poate fi evitată întrebarea elementară: ce au de câştigat întreprinzătorii, membri ai Camerelor de Comerţ judeţene din această măsură?! Vă spun eu: nimic! Pentru că există riscul apariţiei unor dezechilibre decizionale, a unor contradicţii, care în nici un caz nu pot ajuta întreprinzătorii privaţi, membri ai Camerelor de Comerţ, cum spuneam mai înainte. Dimpotrivă, un astfel de transfer ar diminua încrederea acestora în sistemul cameral, ca formă şi expresie a libertăţii de asociere a agenţilor economici din judeţele ţării.

Este uşor de observat că iniţiatorii acestei propuneri legislative doresc concentrarea puterii decizionale în mâna unui singur om (ales pe viaţă dacă, cumva, se poate) şi pierderea totală a autonomiei Camerelor de Comerţ judeţene, care sunt expresia liber exprimată de asociere a agenţilor economici privaţi de la nivelul judeţelor. De când şi din ce motive, libertatea de asociere trebuie să fie confirmată sau condiţionată de un organism central, fie el chiar Camera de Comerţ şi Industrie a României?! Cunoaşte această autoritate centrală problematica specifică a investitorilor dintr-o anume regiune a ţării, mai bine decât investitorii înşişi?! Mă îndoiesc, pentru că întreprinzătorii privaţi, membri ai Camerelor de Comerţ judeţene, îi aleg pe cei de la nivel central, şi nu invers! Opinez că acest fapt ar trebui să dea serios de gândit celor care au gânduri de centralizare când în ţară se vorbeşte tot mai mult de descentralizare prin procesul firesc de regionalizare a ţării.

Nu mai fac nici o referire la propunerile ce privesc statutul propriu-zis, întrucât m-am lămurit de faptul că propunerea legislativă se vrea un act normativ care să readucă autoritarismul şi interesul de grup în prim-planul activităţilor economice. În textul propunerii legislative se mai găseşte o formulare, spun eu aberantă, care ar face posibilă aplicarea unor contravenţii sau amenzi către firmele membre ale Camerelor de Comerţ judeţene, pentru nu ştiu ce abateri sau încălcări de la regulament sau norme, dar care nu au nici o legătură cu principiile economiei de piaţă bazate pe libera concurenţă…

…………………………………………
Domnul Constantin Avram:

… care este tocmai fundamentul funcţionării acesteia!

Imediat termin.

Propunerile avansate pot fi catalogate, ca prim suport de intervenţie, în calitate de aşa-zis arbitru al Camerei de Comerţ şi Industrie a României în activitatea firmelor private, sau poate au fost formulate în acest fel ca pas pregătitor pentru implicarea sistemului cameral în procedurile de achiziţii publice. Oricum, şi eu, în calitate de investitor, nu împărtăşesc punctul de vedere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, din motivele sau temerile prezentate în cuprinsul acestei declaraţii, iar în calitate de deputat, nu voi susţine în nici un fel propunerea legislativă în forma şi textul prezentat spre dezbatere!

Constantin Avram, deputat PC de Bacău.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Comments are closed.