Sinteza activităţii grupului parlamentar PSD în sesiunea parlamentară februarie-iunie 2015

Actuala legislatură parlamentară poate fi caracterizată drept una consistentă, din perspectiva proiectelor extrem de importante devenite legi (amendarea legilor electorale, legea finanţării partidelor politice, codul fiscal etc.). Între proiectele importante anunţate la preluarea guvernării şi temporar blocate – după decizia Curţii Constituţionale – rămâne restant proiectul care vizează descentralizarea administrativă, demers aşteptat de comunităţile locale şi care, în condiţiile unui dialog politic funcţional, ar putea fi deblocat.

Dincolo de percepţiile ceva mai pesimiste – enunţate de diverşi actori politici – cu privire la stabilitatea economică a României, guvernarea susţinută de PSD şi de aliaţii săi politici arată nişte indicatori de guvernare net îmbunătăţiţi faţă de cei ai precedentei guvernări. Mesajele alarmiste privind „nesustenabilitatea” măsurii privind reducerea cotei TVA sau politica echilibrată de creştere a veniturilor populaţiei, de exemplu, trebuie privite în contextul anului pre-electoral – în mod evident, opoziţia încercă mobilizarea electorală pe orice temă posibilă, fiind de notorietate modul în care proiecte de legi considerate bune înainte de dizolvarea USL au fost ulterior catalogate drept ineficiente şi /sau inutile. Considerentele politice – care primează la votul din Parlament – trebuie moderate cel puţin în ceea ce priveşte proiectele majore în care românii aşteaptă să vadă soluţii concrete. Deşi criticată de politicienii noului PNL, reducerea TVA-ului la produsele alimentare a reprezentat o decizie necesară şi, în acelaşi timp, o măsură materializată într-o acţiune de stânga, favorabilă şi consumatorilor dar şi mediului de afaceri. Efectele economice şi sociale – sprijin pentru populaţia mai săracă şi în acelaşi timp măsură de încurajare a producătorilor agricoli – sunt evidente, în pofida celor care au văzut în acesta un pericol relativ la „imaginea României” şi „accesul la finanţare”.
PSD se va confrunta cu propriile provocări şi responsabilităţi ca fiecare partid care încheie un ciclu electoral la guvernare. În acest context, dinamizarea activităţii politice (de partid) şi clarificarea relaţiilor din interiorul coaliţiei reprezintă abordări logice, care vor primi, probabil, răspunsuri practice şi soluţii de perspectivă la viitorul congres al PSD. PSD si partidele din majoritatea parlamentară – UNPR şi ALDE – nu au motive de a se deroba de responsabilitatea unei guvernări care a adoptat legi bune şi a implementat politici importante pentru societatea romanească. Activismul excesiv şi mediatizarea insistentă a unor subiecte cu impact politic – sau considerate astfel de opoziţie – sunt până la un punct normale, insa raportul final a ceea ce au reprezentat ultimii patru ani de guvernare va indica măsura în care au fost realizate obiectivele importante din programul nostru de guvernare, validat de Parlamentul României la preluarea mandatului. Din perspectiva PSD a fost o guvernare care a asigurat respectarea interesului general şi a coeziunii sociale, creând un mediu favorabil dezvoltării economice şi sociale, o guvernare cu realizări certe şi notabile în multe domenii.
Se poate spune că, preocupat de guvernare şi de menţinerea unui obligatoriu echilibru instituţional, PSD a înregistrat o oarecare pierdere a dimensiunii ideologice şi o aglutinare a discursului politic in jurul temelor de guvernare şi contracarării criticii opoziţiei pe aceasta zonă. Având în vedere apropierea alegerilor locale şi parlamentare este necesară redefinirea proiectului politic al PSD, în conformitate cu noua situaţie. Este şi responsabilitatea noastră – ca membri ai Grupului PSD – să reechilibrăm această evoluţie, printr-o mai bună comunicare şi conlucrare cu structurile partidului (fie acestea departamentale sau de conducere). Acest lucru este important şi pentru pregătirea alegerilor locale, putându-se avea în vedere inclusiv transferul de experienţa de la parlament spre zonele in care activitatea politică va impune acest lucru. Nu este vorba de un exerciţiu pur formal, ci de conformarea la caracteristicile unei perioade pre-electorale, în care trebuie să ne dovedim a fi mai deschişi dezbaterii de idei, din care pot rezulta puncte de vedere utile inclusiv în ceea ce priveşte generarea unor documente de poziţie. Expertiza membrilor grupului poate fi utilă în cadrul departamentelor – la nivelul CN deja s-au enunţat câteva puncte-cheie în legătură cu activitatea celor 12 departamente, care vor fi conduse de parlamentari ai PSD şi coordonate politic de vicepreşedinţii partidului. Este o bună modalitate de a susţine şi printr-un astfel de mecanism viziunea parlamentarilor PSD cu privire la ceea ce va cuprinde oferta electorală / de guvernare pentru perioada 2016-2020.

Procesul legislativ: priorităţi şi iniţiative legislative

Dintr-un număr de 103 proiecte însumate în lista priorităţilor legislative ale Guvernului, 3 sunt la Senat în calitate de primă Cameră sesizată iar 100 au fost înregistrate la Camera Deputaţilor aflându-se în diferite etape ale procesului legislativ. Între proiectele importante iniţiate de Guvern sunt cele care privesc: statutul minorităţilor naţionale, combaterea evaziunii fiscale, guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, regimul de sancţiuni pentru contravenţiile silvice, legea zootehniei ş.a.m.d.
La Camera Deputaţilor parlamentarii PSD au depus un număr de 182 iniţiative legislative vizând între altele educaţia şi sănătatea, mediul şi amenajarea teritoriului, administraţia locală etc., dintre aceste inițiative un număr de 25 au devenit legi, 145 se află în dezbatere și 12 au fost respinse definitiv.
Din consultarea bazei de date a Camerei Deputaţilor reiese că, în primele 6 luni din 2015, au fost înregistrate 529 de proiecte şi iniţiative legislative (faţă de 347 în perioada similară a anului trecut) astfel încât aserţiunile relativ la „ineficienţa parlamentară” (politizate în contextul discuţiilor privind creşterea cuantumului indemnizaţiilor şi regimul pensiilor) sunt departe de a reprezenta realitatea activităţii în Camerei Deputaţilor, cel puţin în ceea ce priveşte procesul de legiferare.

Activitatea de control parlamentar

Parlamentarii grupului PSD au formulat un număr de 632 întrebări şi 170 interpelări, susţinând un număr de 641 declaraţii politice, pe teme de actualitate politică şi socio-economică.
La Camera Deputaţilor, în sesiunea februarie – iunie 2015, au fost depuse 4 moţiuni simple, toate respinse, precum şi moţiunea de cenzură „Victor Ponta – demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă”, de asemeni respinsă.

Teme şi priorităţi ale acţiunii politice şi parlamentare

• Codul Fiscal – Nepromulgarea Codului Fiscal a reprezentat o strategie pur politică câta vreme – aşa cum au observat şi reprezentanţii mediului de afaceri – obiecţiile Administraţiei Prezidenţiale au caracter general şi nu susţin în mod concret o modificare sau alta pe care Codurile ar trebui să le sufere în urma solicitării reexaminării. A fost astfel amorsat subiectul unei dispute politice – amplificate prin exprimarea unui punct de vedere şi de către instituţiile financiare internaţionale – care nu reprezintă o chestiune încurajatoare nici pentru mediul de afaceri şi nici pentru ceea ce se aşteaptă de mediul de business de la PNL, ca principal competitor la guvernare. Codul fiscal a adus clarificări şi îmbunătăţiri fostului Cod, clarificări solicitate de reprezentanţii mediului de afaceri din România, din acest motiv acesta fiind votat şi de o bună parte a parlamentarilor opoziţiei. Pasul următor, în condiţiile în care ar fi posibil un dialog politic rezonabil, ar trebui să avanseze în direcţia creionării unui pact pentru dezvoltarea economica a României pentru perioada 2016-2020 cu accent pe dezvoltarea capitalului şi antreprenoriatului local.
• Legea salarizării – noua lege va aduce clarificările aşteptate de personalul bugetar (restrângerea claselor salariale, creştere veniturilor în raport cu nivelul pregătirii profesionale, remotivare aparatului funcţionăresc din administraţia publică centrală şi locală, etc.)
• Politica bugetară – PSD va sprijini în continuare politica responsabilă de construcţie bugetară, orientată spre menţinerea stabilităţii economice dar care, totodată, să aibă în vedere şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale, prin promovarea politicilor în domeniul protecţiei sociale, sănătăţii, educaţiei şi mediului dar şi al siguranţei şi apărării naţionale;
• Reglementarea economiei sociale (legiferarea în domeniul antreprenoriatului social şi al întreprinderile sociale de inserţie, dedicate grupurilor vulnerabile)
• Comitetul de Naţional de Supraveghere Macroprudenţială – este o pliere pe arhitectura instituţională europeană, în UE multe ţări au, de mai multă vreme, astfel de mecanisme de colaborare instituţională, cu rol informativ-consultativ. Reprezintă un instrument care va aduce mai multă claritate în estimarea riscurilor macroeconomice, care va informa corect cu privire la riscuri şi efectele concretizărilor acestora, însă proiectul în sine va trebui mai bine discutat şi aprofundat în Parlament, pentru a evita ideea ca a fost generat în zone direct interesate în apariţia unei astfel de instituţii. Nu ar fi util ca un astfel de organism să se concretizeze într-unul de cenzurare al politicilor macro-economice ale guvernelor, pentru că ar fi contrar Constituţiei României (art. 102, alin. 1, care prevede: „Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice”).
• Votul în diaspora – unul dintre subiectele sensibile ce au afectat imaginea PSD mai ales la ultimele alegeri prezidenţiale. Modificările aduse – extinderea registrului electoral şi pentru românii din străinătate – vor permite ca votul să se exercite cât mai aproape de domiciliul de reşedinţă, putându-se înfiinţa secţii de votare în conformitate cu prevederile referitoare la alegerea Parlamentului.

Instituţii şi autorităţi aflate sub control parlamentar

• O problemă aparte, prin impactul public şi social, ridică situaţia de la TVR; aceasta trebuie remediată – dacă este nevoie modificând inclusiv cadrul legislativ. Situaţia TVR a fost blocată în Parlament nu de PSD ci de PNL şi UDMR. Indiferent de cum va arăta audierea conducerii TVR în comisia de specialitate, TVR are nevoie de un management responsabil, care să gestioneze corespunzător fondurile publice.

Alte aspecte: relaţia legislativ-executiv şi legislativ – administraţie prezidenţială

• În antiteză cu precedentul ciclu electoral, prezenta legislatură s-a situat în parametrii constituţionali în ceea ce priveşte cooperarea cu Executivul şi respectarea normelor statului de drept în privinţa legitimităţii şi reprezentativităţii;
• Politicile guvernamentale au fost validate de majoritatea parlamentară fără a mai fi nevoie, de exemplu, de recurgerea la mecanismele excepţionale (de tipul asumării răspunderii, soluţie aproape uzuală în precedenta legislatură) decât în rare şi justificate cazuri;
• Menţinerea stabilităţii guvernamentale nu este atât o opţiune cât o dovadă de realism şi de responsabilitate, dat fiind contextul regional şi necesitatea finalizării în bune condiţii a obiectivelor asumate prin programul de guvernare; de îndeplinirea acestor obiective va depinde şi modul în care PSD se va prezenta în faţa electoratului la următoarele alegeri parlamentare;
• Chiar dacă, prin prisma rezultatelor la guvernare România a cunoscut o schimbare în bine faţă de precedentele guvernări, trebuie avută în vedere şi o eventuală reconsiderare a priorităţilor de etapă, în funcţie de strategia politică generală elaborată la nivelul partidului;
• În ceea ce priveşte tentaţia Administraţiei Prezidenţiale de a-şi extinde atribuţiile peste limitele Constituţiei, considerăm că un astfel de semnal poate fi sesizabil în noua strategie de Apărare a ţării, care stabileşte atribuţiile Preşedintelui şi CSAT în mai multe domenii guvernamentale – prin urmare trebuie privit cu mai mare atenţie la modul în care este realizat echilibrul puterilor în stat, pentru că o soluţionare a acestei chestiuni într-o ecuaţie Preşedinte vs Executiv este şi simplistă şi contrară spiritului Constituţiei.

Relaţiile cu celelalte grupuri parlamentare

Colaborarea cu formaţiunile politice care formează majoritatea parlamentară se va desfăşura, în continuare, în aceeaşi manieră constructivă, obiectivele noastre fiind comune. Scenariile pe marginea a cine şi cum va fi competitorul PSD pe „voturile stângii” tind să devină contra-productive dacă permanentizează o temă de dezbatere. În mod evident, la nivelul conducerii partidului s-au luat şi se vor lua mai multe decizii cu privire la ceea ce înseamnă o abordare mai dinamică a activităţii politice, privind eficienţa comunicării între partid (departamentele CN) – guvern – grup parlamentar – coaliţie.
În ceea ce priveşte dialogul politic cu parlamentarii grupurilor PNL/PDL sau UDMR – fără a nega beneficiile confruntării de idei, în sesiunea care urmează va trebui să facem în primul rând dovada unei poziţii unitare în abordarea agendei legislative a PSD, în conformitate cu programul nostru de guvernare. În acest spirit, evident că orice demers constructiv (dialog, consultări, dezbateri) trebuie luat în calcul când este vorba de bunul mers al societăţii româneşti. Însă nu vom lăsa loc la interpretări politicianiste pe marginea schimbării componenţei majorităţii – majoritatea se schimbă solid şi corect doar prin alegeri. Sunt voci publice care consideră că există deja o majoritate (la care s-a tot lucrat de mai multe luni) pentru un Guvern al opoziţiei, şi că lucrul acesta se va profila la debutul acestei sesiuni, ca urmare a unei acţiuni politice. Acest tip de mesaje se vor multiplica în perioada următoare, din motive specifice campaniei pre-electorale.