Senatorii Dragoş Luchian şi Dan Tătaru – printre iniţiatorii unor proiecte de lege privind abatoarele mobile şi conflictele de muncă
- Propunere legislativă privind abatoarele mobile având ca obiect activitatea de abatorizare a animalelor şi comercializarea cărnii
În şedinţa Senatului din data de 17 martie, parlamentarul băcăuan, Dragoş Luchian, s-a numărat printre iniţiatorii unui proiect de lege cu privire la înfiinţarea abatoarelor mobile având ca obiect activitatea de abatorizare a animalelor şi comercializarea cărnii.
Conform expunerii de motive, un astfel de abator mobil îşi poate amortiza costurile în aproximativ trei ani de la data punerii în funcţiune, acest indicator depinzând de numărul de animale sacrificate şi de costul solicitat pentru sacrificare. Principalul avantaj pe care îl poate oferi un astfel de punct mobil de sacrificare se referă la fiscalitate: micii crescători de animale pot obţine certificate sanitar-veterinare, astfel că îşi pot comercializa producţia în orice punct de desfacere, indiferent dacă decid să se asocieze pentru vânzarea în supermarketuri sau dacă vor să-şi monetizeze producţia în halele dedicate din pieţe.
Astfel, legea privind înfiinţarea abatoarelor mobile având ca obiect activitatea de abatorizare a animalelor şi comercializarea cărnii se concretizează în:
Art. 1. Se înfiinţează un abator mobil în fiecare judeţ, în subordinea consiliilor judeţene, ca societăţi reglementate de legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prestatoare de servicii publice de abatorizare a animalelor şi comercializarea cărnii.
Art. 2. (1) Abatorul mobil va funcţiona ca organism prestator de servicii publice de interes judeţean, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice, potrivit legii, având ca principal obiect de activitate abatorizarea şi comercializarea cărnii şi îndeplinirea altor activităţi specifice şi conexe.
(2) Programele naţionale de eradicare a bolilor la animale vor aplica cu prioritate în activităţile abatoarelor mobile şi vor fi coordonate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor prin direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.
(3) Sumele necesare pentru finanţarea înfiinţării abatoarelor mobile prevăzute la art. 1 se asigură de la bugetele locale, din bugetul de stat, din fonduri europene sau alte fonduri legal constituite.
Art. 3. Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
- Propunere legislativă privind conflictele de muncă
În data de 24 februarie, senatorul Dan Tătaru s-a aflat printre cei 10 iniţiatori ai unei iniţiative reglementarea conflictelor de muncă. Practic, este propusă o reglementare care să urmărească, să clarifice şi să detalieze la nivel legislativ toate spețele conflictelor de muncă apreciate ca fiind interpretabile pentru a oferi părților, dar și instanţei, toate argumentele juridice care să ajute evitarea oricăror interpretări în aplicarea legii.
Conform expunerii de motive, proiectul propus are în vedere ca relaţia socială între părţile implicate în negocierea colectivă, respectiv angajatorul şi salariaţii, să aibă ca principiu general interesul comun al celor două părţi, astfel încât unitatea să-şi desfăşoare în bune condiţii şi în mod continuu activitatea. Desfăşurarea activităţii înseamnă pentru fiecare din părţile implicate atingerea scopului care a stat la baza încheierii contractului de muncă, şi anume obţinerea profitului (în cazul angajatorului) şi plata remuneraţiei ce i se cuvine ca urmare a muncii prestate (în cazul salariatului).
Conflictul de muncă este tratat ca o situaţie limită, ce trebuie desfaşurată în paşi succesivi în aşa fel încât formele cele mai severe ale conflictului (oprirea muncii de către salariaţi) să fie pe cât posibil evitate şi să apară numai în situaţii excepţionale.
De asemenea, prezentul proiect urmăreşte să facă o clasificare mai exactă a conflictelor prin introducerea definirii conflictelor de drepturi şi a conflictelor de interese. În fapt pentru situaţiile în care drepturile şi-au găsit deja o reglementare legală sau contractuală între părţi, acestea pot fi valorizate prin intermediul instanţelor judecătoreşti, situaţii care sunt identificate de actualul proiect ca şi conflicte de drepturi. În celelalte situaţii, când se urmăreşte încheierea unui acord colectiv între angajator şi salariaţi pentru interese ce nu şi-au găsit încă reglementarea legală sau contractuală există un conflict ce nu poate să-şi găsească rezolvarea sub altă formă decât aceea a unui conflict de interese a cărui derulare este propusă a fi reglementată în acest proiect de lege în aşa fel încât acesta să poată fi rezolvat prin negociere şi să se evite escaladarea lui.
Prezentul proiect urmăreşte în egală măsură şi reglementarea mult mai clară a motivelor care au stat la baza aprecierii unui conflict ca fiind iniţiat sau derulat fără respectarea tuturor criteriilor impuse de norma juridică. Astfel, este recunoscută posibilitatea instanţei de a analiza care sunt motivele pentru care un conflict nu respectă paşii procedurali şi a pronunţa, în consecinţă, o hotărâre prin care apreciază conflictul ca fiind neconform sau nelegal, cu efecte diferite în funcţie de o situaţie sau alta. Aşadar, pentru neconformitate, obligaţia organizatorilor grevei va fi aceea de a complini condiţiile de procedură neîndeplinite cum acestea sunt definite de lege, pe când, pentru nelegalitate, obigaţia este aceea a încetării conflictului astfel declanşat.
Întregul conţinut al propunerilor legislative prezentate poate fi consultat accesând unul din următoarele link-uri:
Propunere legislativă privind conflictele de muncă.