Nu avem transparență pentru că funcționarii au prea mult de lucru. Concluziile dezbaterii asupra Legii 350/2005 organizată de Consiliul Județean Bacău
Angajații Consiliului Județean Bacău nu sunt interesați de promovarea rezultatelor fiecărui proiect finanțat din bani publici și de informarea cetățenilor despre cum sunt cheltuite fondurile, din cauza volumului prea mare de muncă pe care îl au de făcut.
Cu această impresie am plecat luni, 29 februarie, de la dezbaterea asupra implementării la nivel județean a Legii 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile acordate pentru activități nonprofit organizată de Consiliul Județean. Chiar dacă nu au precizat acest fapt, probabil că organizarea dezbaterii publice (eveniment foarte rar atât la Consiliul Local, cât și la Consiliul Județean Bacău) a venit la solicitarea depusă de RYMD pe data de 12 februarie 2016.
La eveniment au participat, din partea CJ Bacău, Silviu Botez, Director al Direcției de Dezvoltare Durabilă și Managementul Proiectelor, Chiper Nina, administrator al județului, și Irimia Oana, consilier juridic. Din partea organizațiilor, au fost prezenți reprezentanți ai Asociației Învățătorilor Bacău, Centrului Daniel, Fotbal Club Măgura 2012, Bronx Bacău, Clubului Sportiv OK Sport Bacău, Clubului Golden Boys Bacău și ai Asociației Romanian Youth Movement for Democracy.
Scopul dezbaterii ar fi trebuit să fie acela de a veni cu propuneri de îmbunătățire la metodologia de implementare. În realitate, întâlnirea a reprezentat o nouă ocazie pentru funcționari de a arăta aceeași rigiditate și lipsă de interes față de propunerile venite din partea reprezentanților organizațiilor.
La dezbatere, am ridicat trei solicitări principale: eliminarea finanțării proiectelor pe principiul decontării, introducerea liniilor de mediu și protecția animalelor și transparentizarea activității proiectelor finanțate din bani publici pe legea 350/2005.
Să le luăm pe rând:
- Eliminarea principiului decontării. Principiul decontării presupune ca organizația/persoana care câștigă finanțarea proiectului prin legea 350/2005 să vină mai întâi cu banii, pentru ca la depunerea rapoartelor intermediare și finale, CJ să-i analizeze activitatea și să îi deconteze cheltuielile considerate eligibile. Propunerea mea a fost ca CJ să renunțe la această metodă întrucât descurajează implicarea organizațiilor mici și mijlocii care nu dispun de atât de multe resurse încât să blocheze sume importante de bani așteptând până la decontare. În plus, aceste organizații desfășoară activități în folosul comunității, nonprofit, așa că mi se pare absolut normal ca autoritatea care finanțează să ofere sprijinul material încă de la începutul proiectului, nu să supună unui efort financiar considerabil organizațiile. Concret, am cerut ca fiecare proiect finanțat să primească un avans de 30%, urmat de alte două tranșe în valoare de câte 30%. Diferența de 10% reprezintă cofinanțarea pe care și-o asumă fiecare beneficiar. Sistemul este folosit cu succes în alte programe dedicate ONG-urilor, precum multiplele linii de finanțare prin Fondul ONG. Mai mult, alte programe foarte utilizate de organizații, precum liniile de pe Erasmus +, acordă sume în avans de până la 80%.
Răspunsul reprezentanților consiliului a fost acela că și-ar dori să pună în practică această modalitate de acordare a finanțărilor, însă legislația nu le-ar permite. Cu toate acestea, CJ Neamț, CJ Timiș sau chiar primăria Bacău acordă sumele în avans la începutul proiectelor. Discuția a rămas deschisă, iar acum așteptăm să aflăm dacă aparatul din CJ a găsit soluția pe care o utilizează deja cu succes alte instituții similare din țară.
- Introducerea liniilor de mediu și protecția animalelor. Chiar dacă nu acționez direct în aceste două domenii, mi se pare lesne de înțeles faptul că protecția mediului și problema câinilor comunitari reprezintă două mari probleme spre care fondurile CJ Bacău trebuie să se îndrepte. Le-am amintit celor prezenți de problema defrișărilor din județ, care ar putea fi compensate într-o anumită măsură prin campanii de reîmpădurire finanțate prin 350/2005 sau problema câinilor comunitari, unde s-ar putea dezvolta campanii de sterilizare gratuită a câinilor de la sate sau a celor aflați în liberate pe câmpii și păduri. Sigur că aceste acțiuni ar fi aproape ca niște picături de apă într-un ocean, însă a nu avea absolut nicio intervenție este cu siguranță mult mai dăunător pe termen lung.
Răspunsul reprezentanților CJ: în acest an nu au fost prinse aceste linii în finanțare (chiar dacă și anul trecut am avut aceeași solicitare), probabil nereprezentând o prioritate pentru instituție. Nici planurile de viitor nu par a include gravele probleme de mediu din județ, fiind doar un subiect care “va fi discutat” în cadrul instituției.
- Transparentizarea activității proiectelor finanțate. Una dintre solicitările avute și anul trecut și reamintite în acest an este aceea ca fiecare proiect finanțat din fondurile Consiliului Județean să aibă publicat pe site-ul instituției un scurt rezumat al obiectivelor, activităților și rezultatelor atinse, alături de câteva fotografii. De ce e important ca oricine să afle ce se întâmplă cu banii publici este uşor de înţeles. Majoritatea proiectelor finanțate de CJ rămân în anonimat, astfel că se impune o mai mare promovare a acestora. În plus, nu de puține ori am auzit cetățeni care se întreabă ce tot fac aceste ONG-uri cu banii publici, astfel că o mai bună comunicare a consiliului pe această temă ar evidenția rezultatele și impactul proiectelor în comunitate și ar elimina suspiciunile (întemeiate, în momentul de față) asupra corectitudinii finanțării și implementării. Promovarea ar da bine atât pentru portofoliul organizațiilor, cât și pentru imaginea Consiliului Județean, care ar arăta că susține proiectele pentru comunitate (în legătură cu acest aspect am cerut ca, în comunicatele oficiale ale proiectelor finanțate, să fie utilizată expresia “proiect finanțat de contribuabilii din județul Bacău” și nu de Consiliul Județean, așa cum se întâmplă în prezent pe toate gardurile și maternitățile. Cel mai mare avantaj ar fi însă acela că, prin această măsură, CJ ar arăta transparență în cheltuirea banilor publici, aspect la care suferă atât de mult și motiv pentru care încrederea în instituții a ajuns la un nivel atât de scăzut.
Reprezentanții consiliului județean s-au împotrivit la unison acestei solicitări, susținând că nimeni dintre angajații instituției nu are timp să publice pe site aceste informații. Mai mult, lipsa de timp a responsabilului de comunicare s-ar datora inclusiv nouă, reprezentanților societății civile, care îi stresăm prea tare pe angajați cu solicitările de informații de interes public pe legea 544/2001. Chiar dacă le-am explicat celor prezenți că măsura ar necesita un efort mai mare din partea organizațiilor beneficiare și nu a IT-iștilor CJ, care ar primi toate informațiile necesare gata pregătite, n-am ajuns la niciun acord. Astfel, cel mai probabil nu vom vedea nici în acest an pe ce se duc banii oferiți prin legea 350/2005, iar de pe urma acestei decizi vor avea de suferit cel mai mult acele organizații care chiar își fac treaba, dar pe care CJ nu consideră necesar să le promoveze. Cu o ironie specifică conducerii CJ, doamna Chiper Nina, administratorul județului, a propus ca fiecare organizație să aibă anagajați “care să vină să pună pe pagina consiliului județean proiectele finanțate”. Eu aș propune ca fiecare ONG să angajeze un om care să facă întreaga treabă Consiliului Județean Bacău în ceea ce priveștea aplicarea legii 350/2005 și să-i concediem pe responsabilii actuali care se plâng că au prea mult de muncă.
Nu cred că angajații din CJ vor reveni asupra deciziilor. Impresia lăsată este că ori nu pot ori nu vor să procedeze transparent și să ia în considerare opiniile celor care participă la astfel de dezbateri. Cel mai probabil, dacă nu am fi solicitat prin adresa din 12 februarie organizarea unei dezbateri, aceasta nici măcar nu ar fi avut loc. În continuare vom solicita prin legea 544/2001 informații despre toate proiectele finanțate, mai ales pentru acelea despre care, la o căutare pe internet, rezultatele sunt inexistente, semn că sunt șanse ca cineva să nu-și fi dat prea mult interes când a implementat proiectele și a folosit banii publici.
PS 1: Așa cum am afirmat în timpul dezbaterii, le transmit pe această cale reprezentanților CJ un link către o pagină similară cu ceea ce am solicitat la dezbatere, unde fiecare proiect finanțat are un scurt paragraf făcut public despre ceea ce își propune să facă: http://www.fondong.fdsc.ro/proiecte-runda-1
PS 2: Link-uri utile:
Raport anual privind contractele de finantare nerambursabila 2015 – raportul anual al Consiliului Județean conține doar titlul proiectelor și sumele acordate. Nimic despre activitățile/rezultatele proiectelor sau un link către site-ul/ profilul de facebook al solicitantului ori proiectului.
http://www.csjbacau.ro/p_finantari_2016.html – metodologia propusă spre dezbaterea de luni.
1 Response Comment