Miron Alexandru Smarandache – declaraţie politică: „România poate deveni independentă energetic”

Omenirea se confruntă azi cu provocări imense în ceea ce priveşte energia şi mediul înconjurător. Din acest motiv, Comisia Europeană a lansat Fondul pentru eficienţa energiei globale şi a energiei din surse regenerabile. Diminuarea rezervelor recuperabile de hidrocarburi fosile, dar şi criza petrolului din ultimii ani au creat premisele favorabile abordării altor surse pentru obţinerea de combustibili. În prezent, sursele de energie folosite sunt petrolul, gazele naturale şi cărbunii, compuşii radioactivi sau alte surse (soare, căderi de apă, vântul, mareele), care permit obţinerea de lucru mecanic şi căldură.

Întreaga Europă are însă preocupări majore în găsirea unor surse alternative de energie. Din fericire, în acest context România are rezerve imense pentru surse alternative precum energia hidrotermală, eoliană sau nucleară. În prezent, ponderea energiei produse din resurse regenerabile este de aproximativ 29% din totalul energiei consumate, cea mai mare parte fiind produsă pe baza resurselor hidro în unităţi de mare putere. Gradul de valorificare a resurselor regenerabile de energie este însă destul de redus, ca urmare a costurilor de investiţii ridicate. Resursele regenerabile de energie ar putea duce la scăderea efortului financiar pentru achiziţionarea surselor de energie, referindu-ne aici la cărbune, gaz, petrol.

Guvernul are în vedere identificarea unei soluţii pentru un mix optim de surse de energie pentru consum, asigurând o reducere a celor poluante, respectiv cele pe cărbune, pe fondul creşterii consumului din surse regenerabile care ar asigura nevoile populaţiei în siguranţă şi la un preţ convenabil. Pot fi luate în discuţie energia nucleară, energia eoliană, prezentă în zone precum coasta Mării Negre, depresiunile Moldovei, zona Semenic şi, nu în ultimul rând, cea obţinută din biocarburanţi. Biocarburanţii se obţin din materii prime regenerabile (biomasă), care înglobează orice material regenerabil de natură organică din agricultură, piscicultură, silvicultură, deşeuri municipale şi orăşeneşti, din hârtie, carton, deşeuri lemnoase, deşeuri din grădini etc. Bioetanolul, biodiesel-ul şi biogazul sunt principalii biocarburanţi pe care unele ţări europene îi folosesc din ce în ce mai mult ca surse de energie alternativă.

În consecinţă, trebuie readuse în prim-plan programele de realizare de investiţii în noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei, biocarburanţilor, şi a resurselor geotermale. În acest context, sunt de salutat eforturile guvernanţilor de a atrage investitori în domeniu, iar faptul că există resurse nefolosite constituie un motiv de încurajare că România ar putea fi, nu peste mult timp, independentă din punct de vedere energetic.