Iulian Iancu: “Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu: Eficienţa energetică şi contribuţia sa la securitatea energetică şi cadrul pentru politica privind schimbările climatice şi energia pentru 2030COM(2014) 520 final (PH CD 68 /2014)”

Stimaţi colegi,

Acest proiect de opinie este unul dintre cele mai importante, pentru că vizează redefinirea politicilor energetice la nivel european, distinge România cu un program punctual, respectiv de reducere cu 10 milioane tone echivalent petrol până în 2020. Dar, ce este cel mai important, atrage atenţia că în condiţiile actuale, în care securitatea energetică a devenit prioritatea numărul 1 pe agenda politică a Uniunii Europene şi, în condiţiile în care, într-o lume dependentă de petrol, a vorbi despre securitate energetică este, practic, o iluzie, în aceste condiţii, eficienţa energetică devine cea mai importantă decizie a statelor membre ale Uniunii Europene. Dintre acestea, România, din fericire, are cel mai mare potenţial, respectiv, astăzi pierdem 4,2 miliarde de euro în fiecare an în sistemul energetic, numai în sistem energetic, dar, la nivel naţional, pierderile sunt între 6,8-7,4 miliarde de euro.

Cu alte cuvinte, doar 50% reducere şi am putea să rezolvăm problema definitiv, problema Ministerului Educaţiei sau a Ministerului Sănătăţii.

Însă, problema pe fond se pune în transpunerea acestui proiect într-un plan naţional de acţiune pentru eficienţă energetică, plan care are ca prioritate domeniul, în special domeniul cu cel mai mare consum de energie, respectiv clădirile. În România, 40% din consumul de energie se realizează în clădiri; 30% din deşeuri sunt ale clădirilor; 20% din apele uzate sunt în clădiri.

Cu alte cuvinte, ne trebuie un plan naţional de acţiune şi de punere în operă a acestui proiect, cu un prim şi principal obiectiv – reducerea cu 50% a consumului actual de energie pe care-l realizăm în aceste clădiri. Poate nu aţi fost atenţi, dar 80% din timpul nostru îl desfăşurăm în clădiri.

Pe lângă acest obiectiv, principalul obiectiv se mută către sectorul energetic, unde avem o cifră de afaceri de 28 de miliarde de euro şi 101 mii oameni angajaţi. Aici avem pierderi de la zona de producţie până la zona de utilizare în aparate electrocasnice ale energiei, atât electrice, cât şi a gazelor naturale. Vedeţi presiunea care se exercită prin liberalizarea preţurilor şi presiunea pe care o înregistrează fiecare consumator casnic în bugetul familiei.

De aceea, pentru noi toţi cred, prioritatea numărul 1 este să ducem la bun sfârşit acest plan naţional de acţiune pentru eficienţă energetică şi să transpunem în legislaţie specifică, primară şi secundară, principalele măsuri întreprinse prin redefinirea politicilor energetice la nivel european.

Soluţia – şi cu asta închei, stimaţi colegi, – va veni dinspre o revoluţie a tehnologiei la care România este obligată să fie parte, o revoluţie digitală, o revoluţie a smart gridului şi aparaturii smart atât de măsurare, cât şi cea de utilizare electrocasnică.

Cel mai mare beneficiu, însă, îl vor avea consumatorii casnici spre care cu toţii cred că ar trebui să ne îndreptăm atenţia prin măsurile legislative pe care urmează să le luăm.

Vă mulţumesc.