ciubotaru palarPe 1 februarie, a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor propunerea legislativă privind activitatea de prevenţie în sănătate. Aceasta a fost semnată de 128 de parlamentari, printre care şi deputaţii băcăuani Lucian Ciubotaru şi Ionel Palăr.

Conform expunerii de motive, propunerea legislativă stabileşte principiile, obiectivele prevenţiei în sănătate şi obligativitatea statului de a concepe strategii pe termen lung şi mediu pentru îmbunătăţirea indicatorilor sanitari, un rol esenţial revenind activităţii de prevenţie. Totodată, iniţiatorii propun şi sancţiuni în cazul în care un cetăţean refuză să participe la acţiunile de prevenţie: să suporte parţial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite.

Plecând de la datele contextuale ale sănătăţii în ţara noastră, iniţiatorii precizează că populaţia din România trăieşte în medie cu 10 ani mai puţin decât media populaţiei Uniunii Europene şi o parte importantă din ultimele decade de viaţă este trăită cu mai multe boli cronice concomitente şi dizabilitate. Acestui fapt i se adaugă şi următoarele:

  • mortalitatea infantilă este mai mare de 3 ori decât media UE (decese în primul an de viaţă);
  • mortalitatea primei copilării prin boli infecţioase respiratorii si digestive este intre 5 si 50 de ori mai mare decât media UE (răceli si boli diareice);
  • mortalitate prin boli cardiovasculare, mai ridicată de 3-5 ori decât media UE (infarct miocardic si AVC);
  • incidenţa si prevalenţa cancerelor ce pot fi prevenite este in creştere comparativ cu tendinţa de scădere constantă în marea majoritate a statelor UE;
  • alte boli cronice cu impact major in sănătatea publică au tendinţa constant crescătoare (diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, boli renale cronice) cu consecinţe dezastruoase atât pentru bugetul sănătăţii cât si pentru productivitatea si bunăstarea populaţiei.

Strategia de sănătate 2014-2020 reconsideră rolul esenţial al educaţiei pentru sănătate şi al prevenţiei în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei cât şi modalitatea de (re)organizare a serviciilor de sănătate pentru a furniza aceste servicii in mod corespunzător. De asemenea, documente recente ale Comisiei Europene şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii fac referire la rolul fundamental al determinanţilor sociali ai stării de sănătate în creşterea speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii unei populaţii. Totodată, alte state cu sisteme de sănătate considerate performante (Franţa, Australia, Canada, Marea Britanie, ţările nordice) au înfiinţat institute/autorităţi naţionale care au ca scop principal îmbunătăţirea determinaţilor sociali ai stării de sănătate, abordarea comprehensivă şi multisectorială a conceptului „sănătatea în toate politicile”, investiţii susţinute în activităţi preventive în vederea creşterii calităţii vieţii cetăţenilor lor.

Astfel, iniţiatorii sunt de părere că se impune elaborarea şi aplicarea unei politici comprehensive de prevenţie in sănătate bazata pe determinaţii sociali ai stării de sănătate şi a unui program extins, coerent si consecvent de prevenţie si de urmărire a stării generale de sănătate, la nivel naţional.

Propunerea legislativă are în vedere introducerea unui Program Naţional de Prevenţie multianual, cu actualizare anuală, prevăzând totodată şi modul in care este adoptat Programul, dar si modul in care va fi finanţată activitatea de prevenţie Ia nivel naţional. Astfel, paşii mecanismului legislativ şi de finanţare sunt:

  • consiliul Agenţiei Naţionale de Prevenţie in Sănătate (ANPS), instituţie publică aflată in coordonarea Ministerului Sănătăţii, propune o strategie şi program multianual care prioritizează acţiunile de intervenţie;
  • în baza acestei strategii se elaborează în fiecare an un program anual de prevenţie care este supus aprobării comisiilor de sănătate şi educaţie ale Parlamentului, înainte de legea bugetului;
  • în baza aprobării de către Parlament a planului anual, în legea bugetului trebuie să se regăsească sumele necesare implementării.

Actul normativ stabileşte o limită bugetară minimă alocată activităţii de prevenţie din România, respectiv nu mai puţin de 10% din sumele alocate sistemului naţional de sănătate (MS şi CNAS).

Prezenta propunere legislativă introduce obligativitatea susţinerii prin bugetul de stat a întregului program naţional de prevenţie, precum şi adoptarea anuală a programului concomitent cu alocarea sumelor necesare prin legea bugetului.

Pentru a putea gestiona in mod unitar o activitate de prevenţie realizata multisectorial Ia nivel naţional, pentru a putea urmări in cadrul unor programe multianuale anumite obiective dar si pentru a putea dezvolta rapid strategii in domeniul prevenţiei este necesară înfiinţarea unei instituţii noi, specializate, care să gestioneze separat si exclusiv acest domeniu. Astfel, în propunerea legislativă, se prevede înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Prevenţie in Sănătate (ANPS), instituţie publică aflată in coordonarea Ministerului Sănătăţii.

Motivul principal al înfiinţării unei asemenea structuri este necesitatea de a avea o singură entitate responsabilă, condusă de o persoană care este responsabilă de obţinerea rezultatelor aşteptate. Activitatea preşedintelui acestei agenţii este supusă controlului de către guvern prin intermediul unui consiliu numit de primul ministru.

Strategia, programele multianuale şi anuale se fac împreună cu societăţile medicale de profil care sunt reprezentate în consiliu şi sunt supuse controlului parlamentar.

Principalele direcţii de acţiune în domeniul prevenţiei, prezentate în capitolul IV al propunerii legislative, sunt:

-prevenirea şi combaterea bolilor infecto-contagioase şi transmisibile;

-depistarea precoce a bolilor cronice;

-măsuri de informare şi conştientizare a populaţiei privind un mod de viaţă care promovează sănătatea.

Cu privire la cei ce vor beneficia de aceste acţiuni şi programe de prevenţie, legea prevede posibilitatea ca aceştia să refuze participarea la programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie. Sau altfel spus să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce. Dar totodată se poate impune asiguraţilor să suporte parţial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel asiguraţii pot să suporte costurile unor tratamente, care altfel ar fi fost în totalitate gratuite: o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul III, care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuţie la costurile curative în cuantum de 10 sau 20% dar fără a depăşi anumite limite care se stabilesc prin Contractul-cadru. Sau un pacient cu hipertensiune arterială, care a refuzat să se prezinte la controlul medical solicitat de medic poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului ci 50% din toate costurile de diagnostic si tratament inclusiv concediile de boală determinate.

Intenţia iniţiatorilor este aceea de a crea iniţial un mecanism de bonificaţii care să fi coroborat. în prima etapă, cu acţiuni susţinute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenţie. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate şi aplicate măsuri penalizatoare.

Procesul legislativ al iniţiativei poate fi urmărit accesând următorul link.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Poți publica primul comentariu la acest articol.

Lasă un comentariu

Please enter your name. Please enter an valid email address. Please enter a message.