Asociaţia Romanian Youth for Democracy a lansat joi, 17 decembrie, în cadrul Conferinţei „Aleşii băcăuani la raport”, raportul de activitate al consilierilor locali, judeţeni şi al parlamentarilor băcăuani pe anul 2015.

Raportul poate fi descărcat accesând următorul link: Raport de monitorizare a activităţii consilierilor locali, a consilierilor judeţeni şi a parlamentarilor aleşi în Municipiul şi Judeţul Bacău.

Untitled1Ce este Aleșii băcăuani la raport?

  • Un demers cetățenesc prin care am dorit să vedem cum putem măsura activitatea unui consilier local, județean şi a parlamentarilor băcăuani;
  • O inițiativă prin care ne-am propus să informăm cât mai mulți băcăuani cu privire la activitatea celor pe care i-au desemnat să îi reprezinte;
  • Un document care poate sta la baza formulării unei opinii politice de către votanți la următoarele alegeri;
  • O acțiune care face ceea ar trebui să facă aleșii – să-și prezinte, periodic, activitatea în fața celor ce i-au ales.

Câteva cuvinte despre metodologia de monitorizare utilizată

Perioada de desfășurare a monitorizării activității consilierilor locali, județeni și a parlamentarilor băcăuani este cuprinsă între lunile ianuarie și decembrie 2015, fiind analizată activitatea aleșilor din Consiliul Local, Consiliul Județean și reprezentanții județului Bacău în Parlamentul României. Fiecare dintre acestea este concepută astfel încât să redea imaginea activității fiecărei instituții, atât în ansamblu, cât și individual, pentru fiecare ales în parte.

Procedura a implicat analiza minutelor/proceselor verbale încheiate în urma ședințelor ordinare și extraordinare, ultima ședință luată în calcul fiind cea de pe 3 decembrie 2015, în cazul Consiliului Local, respectiv 23 noiembrie 2015 Consiliul Județean și 2 decembrie, data la care am accesat site-ul Camerei Deputaților și a Senatului.

Totodată, am analizat: rapoartele anuale de activitate publicate pe site-ul Primăriei și al Consiliului Județean Bacău, proiectele de hotărâre iniţiate de fiecare consilier, luările de cuvânt în cadrul şedinţelor, numărul de ședințe în care a luat cuvântul, prezenţa, voturile împotrivă, domeniile prioritare, cuvintele cheie utilizate.

În ceea ce priveşte monitorizarea parlamentarilor băcăuani, au fost analizate şi prelucrate statistic informaţii referitoare la toţi deputaţii şi senatorii, prin prisma:

  • prezenţei la vot a fiecărui parlamentar în plen, în perioada ianuarie – decembrie 2015;
  • analizării iniţiativelor depuse în perioada monitorizată, dar şi a eficienţei acestora (numărul de inițiative ajunse legi);
  • numărului interpelărilor şi întrebărilor adresate de către parlamentarii de Bacău Guvernului sau altor autorităţi publice;
  • subiectului întrebărilor şi a interpelărilor fomulate, dintre care câte au făcut referire la aspecte ce ţin de județul Bacău;
  • tipologiei luărilor de cuvânt, a declaraţiilor politice.

struct clConsiliul Local

  • În anul 2015, până în data de 3 decembrie, Consiliul Local al Municipiului Bacău s-a întrunit de 27 de ori: 9 ședințe ordinare, 17 ședințe extraordinare, 1 o ședință de îndată.
  • Cele mai multe ședințe au avut loc în luna august: 3 ordinare, 4 extraordinare.
  • Ședințele sunt anunțate cu o mare întârziere, regula celor cinci zile prevăzută de Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale nefiind respectată de cele mai multe ori.
  • Ședințele extraordinare sunt, de regulă, anunțate cu o singură zi înainte (nu cu trei), inclusiv unii consilieri atrăgând atenția de nenumărate ori asupra acestei probleme.
  • Proiecte importante precum bugetul anual, atribuirea unor sume mari din buget pentru diferite activități sau chestiuni de interes public au fost decise în astfel de ședințe, evitându-se astfel consultările și dezbaterile publice (spre exemplu cazurile Theaterstock, Bacău – Capitală Culturală Europeană 2021, proiectul privind reamenajarea spațiilor verzi).
  • Prezența medie a consilierilor locali la ședințe este de 83% (22,5 ședințe din totalul de 27).proiecte cl
  • 97% din totalul de 279 de proiecte de hotărâre au fost inițiate de primarul Romeo Stavarache și viceprimarii Ababei Radu, Tescaru Vasile și Iulian Stoican, ultimul deținând această funcție până în luna februarie a anului curent. Restul inițiativelor (în număr de 7) au fost inițiate de consilieri locali.
  • 13 consilieri locali nu au avut în anul 2015 niciun proiect de hotărâre propus spre dezbatere pe ordinea de zi.
  • Neexistând un sistem electronic, am numărat manual fiecare intervenție a consilierilor. Din numărătoare am exclus intervențiile primarului, a viceprimarului, președintelui de ședință și ale raportorilor comisiilor de specialitate întrucât aceștia dețin sarcini organizatorice/administrative în cadrul ședințelor, fapt care ar fi dezavantajat ceilalți consilieri și alterat, în final, rezultatele analizei noastre.

cl luari de cuvant

struct cjConsiliul Judeţean

  • În anul 2015, până la data de 9 decembrie, CJ Bacău s-a întrunit în 11 ședințe ordinare și una extraordinară, fiind compus din 37 de consilieri, aleși la alegerile locale din iunie 2012.
  • În general, ședințele sunt anunțate în timpul prevăzut de lege, însă nu sunt publicate toate documentele obligatorii (detalierea proiectelor de hotărâre ce urmează a fi votate).
  • CJ a supus pe consultării publice, pe site-ul propriu, 11 proiecte de hotărâre în anul 2015, însă nu a organizat nicio dezbatere publică pe bugetul local (obligatorie potrivit legii finanțelor publice).
  • La solicitarea organizațiilor non-guvernamentale a organizat o dezbatere publică pentru Legea nr. 350/2005. În final, proiectul a fost propus fără modificările recomandate de organizații.
  • Prezența medie a consilierilor locali la ședințe este de 88% (9,7 ședințe din totalul de 11).initiative cj
  • Executivul (președintele și vicepreședinții) au inițiat toate proiectele de hotărâre din acest an, cu o singură excepție: proiectul inițiat de consilierii Stănică Marian Ovidiu și Petrică Mihăilă pentru conferirea titlului de cetățean de onoare lui Gheorghe Mărmureanu, director onorific al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului
  • 17 consilieri județeni nu au avut nicio intervenție în ședințele plenului Consiliului Județean în anul 2015.

luari de cuvant cj

RELAȚIA CJ – CL lasă pe dinafară nevoile cetățeanului

Nu există niciun fel de strategie de colaborare, fapt care se observă şi din felul în care cele două consilii vorbesc unul despre celălalt. Pe lângă faptul că cele două instituții nu colaborează deloc, „se vorbesc de rău”, după cum a reieşit din analiza minutelor şedințelor. În acest sens, ni se pare relevant să îl cităm pe preşedintele CJ, Dragoş Benea:

 „în Consiliul Județean, au existat dezbateri, au existat inițiative și juridice și de oportunitate, iar în Consiliul Local, nu a existat nici un fel de discuție, pentru că toată lumea se face că plouă” – cu privire la achiziția „Casei Cancicov”, actualul sediul al PNL. În opinia președintelui CJ, nu se merită să fie alocați „450 de mii de euro ca să vă luăm chirie 200 de euro pe lună.”

În Consiliul Local, viceprimarul Vasile Tescaru s-a limitat la a supune aprobării un proiect de hotărâre prin care s-a renunțat la asocierea cu CJ în vederea finalizării Aeroportului Internațional „George Enescu”. Totodată, într-o luare de cuvânt, consilierul Maria Enășel a făcut referire la proiectul de hotărâre inițiat de George Bogatu și Zvetlana Zaharia despre acordarea de locuințe gratuite medicilor Spitalului Municipal, afirmând că rezolvarea problemei locuinței pentru un număr izolat de medici poate intra în atribuția Consiliului Județean.

Pe baza datelor colectate, am întocmit profilul consilierului băcăuan. Cel din Consiliul Local a iniţiat 0,4 proiecte de hotărâre, a luat cuvântul de 71,2 ori în 7,1 şedinţe şi a fost prezent la 22,5 din totalul celor 27 de şedinţe. Consilierul judeţean nu a iniţiat niciun proiect de hotărâre şi a luat cuvântul în plen de 6,9 ori în 1,9 şedinţe, fiind prezent la 9,7 din totalul celor 11.

Untitled

Parlament

  • Județul Bacău mai este reprezentat doar de 15 parlamentari (11 deputați și 4 senatori).
  • Am analizat care este nivelul de reprezentare al județului Bacău în privința problemelor locale ce îi vizează direct pe locuitorii județului în care au fost aleși.
  • Reprezentarea județului poate constitui unul dintre criteriile cele mai importante în analiza activității unui parlamentar. De atlfel, inclusiv statutul deputaților și senatorilor prevede, la Articolul 10, că deputaţii şi senatorii au îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni şi al locuitorilor din circumscripţiile electorale pe care le reprezintă, respectiv al cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, pe care îi reprezintă.
  • În ceea ce privește reprezentativitatea problemelor județului Bacău în declarațiile politice ale parlamentarilor băcăuani, observăm o pondere relativ scăzută a acestora. Astfel, deputatul PSD de Bacău Miron Smarandache a adresat un număr de 100 de declarații politice dintre care 32 sunt adresate pe o problemă specifică cu care se confruntă cetățenii județului nostru. Acesta este urmat de către senatorul PC – ALDE, Vasile Nistor, care are un număr de 40 de declarații politice dintre care 8 sunt adresate pe o problemă specifică cu care se confruntă județul Bacău.
  • La polul opus, cu nicio declarație politică se află deputații PSD, Gabriel Petru Vlase și Iancu Iulian. respectiv senatorul PSD, Dan Tătaru. Acesta este urmat de către deputatul PSD, Lucian Șova cu 3 respectiv deputatul PNL Lucian Ciubotaru cu 5 declarații politice.
  • În ceea ce privește raportul dintre numărul total de întrebări și întrebările referitoare la județul Bacău observăm o pondere mult mai mare a adresărilor către reprezentanții guvernului cu referiri la situații (mai mult sau mai puțin) punctuale din județul Bacău. Deputatul PSD Miron Smarandache, cu un număr total de 198 de întrebări, a adresat 149 de întrebări ce au avut ca subiect o anumită situație din județul Bacău. Marcel Bujor a adresat, la rândul său, un număr de 135 de întrebări instituțiilor guvernului, dintre care 49 au avut ca subiect județul Bacău.

coef rept locala

  • Printre subiecte care sunt abordate de către parlamentarii băcăuani în propunerile de inițiativă legislative susținute de aceștia se numără sistemul unitar de pensii publice, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, practica elevilor şi studenţilor, înfiinţarea sau organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Untitled

Concluziile desprinse

Analiza activității Consiliului Local și a Consiliului Județean Bacău (CJ) ne arată că puterea de decizie este concentrată în jurul unei singure persoane sau a cel mult unui grup limitat, format din membrii executivului: primar/viceprimari ai municipiului Bacău, respectiv președinte/vicepreședinte CJ. După cum arătam și mai devreme, în CL Bacău, un procent de 97% din totalul de 279 de proiecte de hotărâre au fost inițiate de primar și viceprimari, în timp ce doar 3% au revenit consilierilor. La Consiliul Județean Bacău situația este chiar mai gravă, toate proiectele fiind inițiate de președinte și vicepreședinți, cu o singură excepție. Aceste situații ne arată fie faptul că aleșii locali sau județeni nu își cunosc atribuțiile și drepturile precum acela de a iniția proiecte, fie în interiorul celor două instituții există anumite cutume sau înțelegeri privind delegarea întregii responsabilități asupra executivului. De asemenea, o altă explicație ar putea fi aceea a respingerii de către executiv a oricărei inițiative venite dinspre consilieri, în special dinspre cei care nu fac parte din partidul majoritar, din motive politice.

Oricare ar fi explicația privind apariția acestei anomalii, remarcăm că, în final, cei ce au de pierdut sunt cetățenii. Una dintre responsabilitățile consilierilor locali și județeni, potrivit Legii Administrației Publice Locale, este aceea de a ține lunar audiențe cu cetățenii, iar o dată la trei luni să prezinte un raport privind aceste întâlniri în plenul CL sau CJ. Cum în perioada mandatului curent nici măcar un singur consilier local sau județean nu și-a îndeplinit această îndatorire, putem lua în considerare și posibilitatea ca aleșii să nu aibă nicio idee despre ceea ce își doresc alegătorii lor.

Pe lângă faptul că aleșii locali și județeni nu își cunosc/respectă obligațiile față de cetățeni, activitatea acestora reflectă și evitarea procedurilor privind propunerea și adoptarea proiectelor de hotărâre. Astfel, etapa (extrem de importantă, de altfel) a dezbaterii oricărui proiect de hotărâre în cadrul celor cinci comisii de specialitate este, adesea, sărită. Prin simpla prezenţă la şedinţele de Consiliu Local am constatat că şedinţele comisiilor de specialitate nu se desfășoară sau că desfășurarea acestora seamănă mai mult cu o discuție privată de maximum cinci minute. În plus, discuţiile interminabile în contradictoriu, din timpul ședințelor, între consilieri şi Executiv ori între membri ai aceleiaşi comisii au lăsat de înţeles că proiectele de hotărâre “avute la mapă” au fost consultate chiar în timpul şedinţei, nicidecum înainte. În ceea ce privește activitatea comisiilor de specialitate din Consiliul Județean, acestea sunt, potrivit Regulamentului CJ, închise publicului, acest lucru trăgând un semnal de alarmă asupra nivelului de transparență și a procedurilor utilizate în adoptarea deciziilor. În schimb, spre deosebire de Consiliul Local, Consiliul Județean publică, la cerere, procesele verbale ale ședințelor comisiilor de specialitate. Acestea sunt însă il izibile, scrise de mână și scanate, astfel că analiza informațiilor din cele câteva sute de pagini este practic imposibil de realizat. Din păcate, în CL și CJ Bacău, lucrul în echipă al consilierilor pentru binele cetăţeanului este, în opinia noastră, un mit.

În încheiere, considerăm relevant să vă împărtăşim opinia consilierilor despre urbea pe care o conduc, redând în întregime cuvintele unui consilier local în timpul unei ședințe publice: „Stimaţi colegi şi chiar cei din activul Primăriei, mă refer şi la dumneavoastră, probabil aţi circulat pe străzile Bacăului în ultimul timp şi sunt sigur că aţi şi înjurat. Nu ştiu pe cine aţi înjurat, dar sunt sigur că aţi înjurat. Deci, a ajuns municipiul Bacău drept ultimul oraş din România. Cred că domnul primar vrea să facă municipiul Bacău un orăşel mic, să-l afilieze la Focşani sau la Suceava pentru că văd că numai ăia de acolo lucrează pe la Bacău. Deci, ce e în Bacău în momentul de faţă, e un dezastru”. Ceea ce e dezamăgitor este faptul că înşiși cei ce afirmă aceste lucruri s-au aflat la conducerea oraşului nostru în ultimii patru ani.

Media
No rating yet

Autorul articolului

Articole asemănătoare

One Response Comment

Lasă un comentariu

Please enter your name. Please enter an valid email address. Please enter a message.