Mă văd nevoit să reiau un subiect foarte important pentru viaţa politică, socială şi economică, abordat în foarte multe dezbateri publice. Este vorba de modificarea Constituţiei României, care este denumită şi recunoscută ca fiind Legea fundamentală a ţării, menită a asigura prin prevederile ei echilibrul puterilor în statul român, drepturile şi libertăţile cetăţenilor români, precum şi dezvoltarea armonioasă şi stabilă a vieţii economice, sociale şi politice a ţării.

Şi, cum de fiecare dată punctele de vedere asupra acestor modificări au fost din cele mai diverse, am să abordez astăzi cu prioritate acele modificări propuse Legii fundamentale care fac obiectul îmbunătăţirii legilor electorale care sunt cuprinse în circuitul legislativ specific Parlamentului României şi care reprezintă în acest moment priorităţile principale ale activităţii Parlamentului. Pe cale de consecinţă, am să evit propunerea UDMR de modificare a art. 1 din Constituţie, modificare cerută cu insistenţă, mai ales la manifestările specifice minorităţii maghiare din România.

În opinia mea, dar nu numai, în procesul de modificare a Constituţiei trebuie reglementate câteva chestiuni care să permită alinierea la Constituţie a legilor electorale, Legea nr.67/2000, Legea nr.215/2001, Legea nr.393/2007 şi Legea nr.35/2008, care vor sta la baza desfăşurării scrutinelor electorale ale anului 2016. Din debutul mandatului meu de deputat, am înaintat Comisiei speciale parlamentare de modificare a Constituţiei câteva propuneri care ar putea deveni necesare bunei funcţionări a societăţii româneşti:

  1. am propus limitarea numărului de mandate a primarilor, preşedinţilor de consilii judeţene, a deputaţilor şi senatorilor la maxim 3; am făcut referire numai la mandatele consecutive;
  2. am propus obligaţia cetăţenilor români de a se prezenta la vot, din dorinţa de a creşte reprezentativitatea aleşilor;
  3. am propus introducerea unor prevederi care să elimine traseismul politic, pentru a evita schimbarea în mandat a majorităţilor parlamentare rezultate din votul popular, deci eliminarea posibilităţilor de eludare a voinţei populare;
  4. am propus stabilirea stării de incompatibilitate în calitatea de parlamentar şi a celei de ministru, pornind de la suspiciunea apariţiei conflictului de interese;
  5. am propus coborârea plafonului de vârstă a dreptului de vot, de la 18 ani la 16 ani, tocmai pentru îmbunătăţirea prezenţei la vot, creşterea reprezentativităţii aleşilor şi, ca o măsură compensatorie, a unei respingeri a „votului obligatoriu”;
  6. am propus condiţionarea candidaturilor de primar sau de preşedinte de Consiliu Judeţean, de absolvirea studiilor medii, respectiv a studiilor superioare;
  7. voi propune redefinirea Bisericii ca instituţie a factorului de echilibru social.

Deşi aceste propuneri sau, mai exact, o mare parte dintre ele au fost înaintate Comisiei speciale, retragerea de la guvernare a liberalilor a blocat demersurile ce ţineau de reforma constituţională, de reforma electorală, ca să nu mai amintesc aici de reforma administrativ-teritorială sau regionalizarea, cum i s-a mai spus.

De modificarea Constituţiei sunt legate multe propuneri de modificare a legilor electorale atât de necesare în procesul electoral din 2016. Dacă modificăm legile electorale înainte de modificările constituţionale, „punem carul înaintea boilor”, cum se spune româneşte, iar o parte a propunerilor pentru legile electorale nu vor putea fi adoptate pe motiv de neconstituţionalitate.

Nu ştiu cum am mai putea adopta legi electorale eficiente, clare şi fără echivoc, dacă nu vom reuşi modificările la Constituţie, pentru că timpul nu mai aşteaptă! Şi mai cred că nimeni nu îşi propune ratarea scrutinului electoral din 2016, atât cel local, cât şi cel parlamentar!

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Poți publica primul comentariu la acest articol.

Lasă un comentariu

Please enter your name. Please enter an valid email address. Please enter a message.