Marcu-Viorica

Adresată: Domnului Robert-Marius Cazanciuc, Ministrul Justiţiei

De către: Marcu Viorica, deputat PNL Bacău

Obiect: Practică judiciară neunitară privind acordarea drepturile salariale a funcţionarilor publici prevăzute de Legea 188/1999

Domnule Ministru,

Doresc să vă supun atenţiei dumneavoastră o situaţie, care există în judeţul Bacău, situaţie care atestă o stare de discriminare şi care în perspectivă s-ar impune a fi înlăturată prin adoptarea unui act normativ (hotărâre sau ordonanţă) care ar conduce la înlăturarea acestei stări şi conturarea unei reparaţii morale.

Conform Legii 188/1999, se stipula că salariul unui funcţionar public este alcătuit din: salariu de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Atribuirea acestor suplimente s-a suspendat prin efectele OUG nr. 92/2004 ulterior nemairevenindu-se asupra acestei suspendări.

Drepturile solicitate (suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare) sunt prevăzute de art.31 alin.l fit.c şi d din Legea nr.188/1999 republicată. Până la republicarea din anul 2007 a Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, când s-a dat o nouă numerotare, suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare erau prevăzute la art.29 alin.l lit.c şi d din lege. Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri a modificat vechiul art 29 din Legea nr.188/1999 în sensul că prevede , la Art.XIII pct.21 dreptul funcţionarilor publici la “suplimentul postului” şi “suplimentul gradului”. Raţiunea pentru care au fost introduse de către legiuitor aceste sporuri o dată cu intrarea în vigoare a Legii nr.161/2003 a fost aceea că funcţionarul public trebuie să fie remunerat corespunzător având în vedere faptul că legea prevede o serie de incompatibilităţi.

În aceasta situaţie funcţionarii publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă si Agenţie Judeţene pentru Plaţi si Inspecţie Socila Bacau au introdus în instanţă acţiuni prin care au solicitat plata acestor suplimente.

S-a constatat, în urma introducerii unor asemenea acţiuni a unei practici neunitare la nivelul instanţelor de judecată în sensul că. în cazul unor speţe cu acelaşi obiect al cauzei s-au pronunţat hotărâri diferite care conduc la o discriminare între aceeaşi categorie de funcţionari publici.

Prin urmare, o parte din funcţionarii publici (din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă din judeţele Bistriţa Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Caraş Severin, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, laşi, Mehedinţi, Olt, Suceava, Timiş, Tulcea, Vrancea) ca urmare a pronunţării hotărârilor judecătoreşti beneficiază de suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare în cuantum de câte la 25% din salariu de bază fiecare, în vreme ce o altă parte din funcţionarii publici (din cadrul inspectoratelor de muncă si AJPIS din celelalte judeţe) nu beneficiază de aceste drepturi în condiţiile în care exercită aceleaşi atribuţii stabilie prin lege şi în condiţiilie în care identitatea de atribuţii presupune şi identitatea de de drepturi şi obligaţii.

Funcţionarii publici din cadrul ITM Bacău si AJPIS Bacau (fosta Direcţie de muncă) au intentat o acţiune civilă, înregistrată prin dosarul cu nr.5275/110/2008, ce a fost admisă de către Tribunalul Bacău Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ prin sentinţa civilă cu nr. 403/12.09.2008 ,însă în 2009 instanţa Curţii de Apel Bacău prin decizia nr 120/13.02.2009 a admis recursul promovat de către ITM BACAU şi AJPIS (Fosta DMPS) Bacău, a modificat sentinţa recurată şi drept consecinţă a respins acţiunea iniţială ca nefondată.

Ulterior pronunţării instanţei de recurs, funcţionarii publici despre care am vorbit, au formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei Curţii de Ape! Bacău, contestaţia fiind înregistrata cu nr. 115/32/2009 şi soluţionată de Curtea de Apei Galaţi. Curtea de Apel Galaţi a respins contestaţia în anulare justificând admisibilitatea unei atare cereri numai în contextul limitativ prevăzut de dispoziţiile procedural civile şi care antamează mai mult aspecte care privesc erori materiale sau procedural civile, neanalizând situaţia în fapt.

Dar aceeaşi Curte de Apel Galaţi, admite acţiunea formulată de câţiva funcţionari publici din cadrul Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Vrancea prin decizia civilă nr 496/R din 18 spetembrie 2008, acţiune admisă şi de către Tribunalul Vrancea prin sentinţa civilă nr. 317 din 29 Aprilie 2008, acţiune ce priveşte drepturile băneşti reprezentând suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare, potrivit Legii nr. 188/1999 în dosarul cu nr. 1149/91/2008.

Reţineţi necesitatea înlăturării inechităţilor dintre persoanele care au obţinut sumele cuvenite ca suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare pe baza unor hotărâri ale instanţelor şi persoanele care nu au primit aceste sume, acestea fiind elemente ce vizează interesul public şi constituie o situaţie extraordinară , precum şi necesitatea cuprinderii în bugetul pe anul 2015 a sumelor necesare pe perioada pentru care acestea nu au fost acordate .

Discriminarea în domeniul exercitării profesiei este statuată de articolul 1 din Convenţia OIM nr.111/1958 în sensul că aceasta defineşte orice diferenţiere, excludere ori preferinţă având drept efect suprimarea ori ştirbirea egalităţii de tratament în materie de exercitare a profesiei. Codul Muncii a consacrat pentru toţi angajaţii principiul potrivit căruia pentru munca şi pregătirea profesională egală să fie retribuiţi în mod egal, mai concret spus dreptul la un salariu egal pentru munca egală.

De aceea, vă întreb pe dumneavoastră, domnule Ministru Robert-Marius Cazanciuc, cum se poate realiza o practică judiciară unitară, astfel încât să înlăturăm starea de discriminare existentă la momentul de faţă în Romania, având ca exemplu concret situaţia funcţionarilor publici de la ITM Bacău şi AJPIS (fosta Direcţie de Muncă şi Protecţie Socială). Cum înţelege ministerul pe care îl conduceţi să corecteze acestă situaţie de discriminare între cei care au primit drepturile stabilite prin Legea 188/1999 şi cei care nu beneficiază de aceste drepturi, deşi sunt funcţionari în cadrul aceloraşi instituţii ITM.

În susţinerea acestor afirmaţii există un număr destul de mare de hotărâri judecătoreşti definitive, date de instanţele din ţară, în judeţele Bistriţa Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Caraş Severin, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, laşi, Mehedinţi, Olt, Suceava, Timiş, Tulcea, Vrancea, unde o parte din funcţionarii publici (din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă din judeţele di Direcţilor de Munca si Protecţie Sociaia actualmente AJPIS mai sus enuntaţe beneficiază de suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare în cuantum de câte la 25% din salariu de bază).

Menţionez ca doresc răspuns în scris.

Viorica Marcu,

Deputat PNL Bacău

Media
No rating yet

Comments are closed.