Viorica Marcu: Întrebare despre acordarea drepturilor saiariale funcţionarilor publici conform prevederilor legii nr. 188/1999
Adresată: doamnei Rovana Plumb, Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale si Persoanelor Vârstnice
De către: Marcu Viorica, Deputat PNL Bacău
Obiect: Acordarea drepturilor salariale funcţionarilor publici conform prevederilor Legii nr. 188/1999
Doamnă Ministru,
Doresc să vă supun atenţiei dumneavoastră o situaţie care există în judeţul Bacău, situaţie care atestă o stare de discriminare si care, în perspectivă, s-ar impune a fi înlaturată prin adoptarea unui act normativ (hotărâre sau ordonanţă) care ar conduce la înlăturarea acestei stări şi conturarea unei reparaţii morale.
Conform Legii nr. 188/1999, se stipulează ca salariul unui funcţionar public este alcătuit din: salariu de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Atribuirea acestor suplimente s-a suspendat prin efectele OUG nr. 92/2004 ulterior nemairevenindu-se asupra acestei suspendări.
Drepturile solicitate (suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare) sunt prevăzute de art.31 alin.l lit.c şi d din Legea nr.188/1999 republicată. Până la republicarea din anul 2007 a Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, când s-a dat o nouă numerotare, suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare erau prevăzute la art.29 alin.l lit.c şi d din lege. Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri a modificat vechiul art 29 din Legea nr.188/1999 în sensul că prevede, la Art. XIN pct.21 dreptul funcţionarilor publici la „suplimentul postului” şi „suplimentul gradului”. Raţiunea pentru care au fost introduse de către legiutor aceste sporuri o dată cu intrarea în vigoare a Legii nr.161/2003 a fost aceea că funcţionarul public trebuie sa fie remunerat corespunzător având în vedere faptul că legea prevede o serie de incompatibilităţi.
Mai mult decât atat, tocmai pentru a preveni şi sancţiona corupţia, funcţionarului public i-au fost acordate o serie de sporuri la salariul de baza.
Datorită acestor legi şi drepturi, funcţionarii publici din cadrul ITM Bacău şi AJPIS (fosta Direcţie de Muncă şi Protecţie Socială) Bacău sunt legitimaţi să îşi ceară drepturile salariale, dar ITM Bacău şi AJPIS Bacău le-a refuzat acest drept pe motive de nebugetare şi nealocare a creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite pentru anii 2003-2008. În urma acestui fapt, funcţionarii publici au intentat o acţiune civilă ce a fost admisă de către Tribunalul Bacău Secţia Comerciala şi de Contencios Administrativ, însă în 2009 instanţa Curţii de Apel Bacău a admis recursul promovat de catre ITM BACAU şi AJPIS (Fosta DMPS ) Bacău, a modificat sentinţa recurată şi drept consecinţă a respins acţiunea iniţiată ca nefondată.
Ulterior pronunţării instanţei de recurs, funcţionarii publici la care am făcut referire au formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei Curţii de Apel Bacău, cererea fiind soluţionată la Curtea de Apel Galaţi. Curtea de Apel Galaţi a respins contestaţia în anulare justificând admisibilitatea unei atare cereri numai în contextul limitativ prevăzut de dispoziţiile procedural civile şi care antameaza mai multe aspecte care privesc erori materiale sau procedurale, neanalizând situaţia în fapt.
Va invederam faptul că, salariaţii din cadrul Casei Judeţene de Pensii Bacău au obţinut, pentru aceleaşi drepturi suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare, sentinţă favorabilă, urmare a strămutării acţiunii la instanţa de judecată din judeţul Suceava.
Uitându-ne la jurisprudenţa existentă până în momentul de faţă, putem observa că există decizii favorabile reclamanţilor, funcţionari publici, pronunţate de instanţele din ţară în speţe similare celei de la Bacău. Putem constata existenţa unui tratament discriminatoriu care prin efectele pe care le-a generat a condus la favorizarea unor funcţionari publici şi la defavorizarea altora aflaţi în situaţii similare.
Discriminarea în domeniul exercitării profesiei este statuată de articolul 1 din Convenţia OIM nr.111/1958 în sensul că aceasta defineşte orice diferenţiere, excludere ori preferinţă având drept efect suprimarea ori ştirbirea egalităţii de tratament în materie de exercitare a profesiei. Codul Muncii a consacrat pentru toţi angajaţii principiul potrivit căruia pentru muncă şi pregătire profesională egală să fie retribuiţi în mod egal, mai concret spus dreptul la un salariu egal pentru muncă egală.
De aceea, vă întreb pe dumneavoastră, doamnă Ministru Rovana Plumb, cum se poate ca numai unii funcţionari publici să beneficieze de drepturile salariate acordate prin Legea 188/1999 pe perioada 2003-2008, iar alţii să se afle în aceeaşi stare de discriminare care a fost creată prin hotărâri judecătoreşti definitive. Cum întelege ministerul pe care il conduceţi să corecteze acestă situaţie de discriminare între cei care au primit drepturile stabilite prin Legea 188/1999 şi cei care nu beneficiază de aceste drepturi, deşi sunt funcţionari în cadrul aceleaşi instituţii ITM .
Doresc sa fac precizarea că neacordarea acestor sporuri nu este o situaţie unică, de asemenea, funcţionarii din cadrul Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale Bacău (fosta DMPS) se află în aceeaşi stare de discriminare. În susţinerea acestor afirmaţii există un număr destul de mare de hotărâri judecătoreşti definitive, date de instanţele din ţară, în judeţele Bistriţa Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Caraş Severin, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, laşi, Mehedinţi, Olt, Suceava, Timiş, Tulcea, Vrancea de exemplu o parte din funcţionarii publici (din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca din judeţele mai sus enunţate beneficiază de suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare în cuantum de câte / până la 25% din salariul de bază).
Menţionez că doresc răspuns în scris.
Deputat PNL Bacău