Smarandache Miron Alexandru – Uitarea în politică naşte monştri

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

„Uitarea în politică naşte monştri!”

Marele nostru scriitor şi filosof Emil Cioran a avut o disertaţie colosală: „Omul politic renunţă la conştiinţă; singuraticul, la acţiune. Unul trăieşte uitarea (şi asta e politica); celălalt o caută (şi asta-i singurătatea)”. Cam astfel se poate traduce moţiunea simplă pe care o votăm astăzi în Camera Deputaţilor, depusă de partidele din opoziţie, principalul iniţiator fiind însă tocmai partidul care a condus România în ultimii opt ani. Aidoma moţiunii din primăvară, cu tema Oltchim, cea de faţă, cu obiectul aşa-zisului eşec al privatizării CFR Marfă, nu îşi are nicio noimă din punct de vedere politic. Cum bine spunea Emil Cioran, PDL trăieşte în uitare, dând dovadă de o amnezie fără margini atunci când nu îşi mai aminteşte cine este răspunzător de nereuşitele privatizărilor din România ultimilor ani.

Faptul că privatizarea CFR Marfă nu s-a finalizat până acum se datorează şi acţiunilor fostelor guverne PDL, care nu numai că nu au reuşit nici o privatizare de succes a companiilor de stat, dar au contribuit direct la devalizarea acestora, inclusiv sau mai ales în transporturi. Cel puţin în perioada 2008-2012, Căile Ferate Române au acumulat datorii de aproape două miliarde de euro, sumă care a contribuit decisiv la prăbuşirea economică a României, girată de guvernele Boc şi Ungureanu.

O naţiune care nu se raportează decât la propria-i sărăcie nu are şanse de viitor. Până anul trecut, România a fost în stare de blocaj general, economic, social şi politic. Sub guvernările de tristă amintire ale PDL, românii nu au văzut decât reduceri de salarii, de pensii, neîndeplinirea responsabilităţilor fundamentale ale statului, fără ca toate aceste sacrificii să se vadă în cea mai mică ameliorare a vieţii lor. Românii au fost condamnaţi la austeritate, la disperare chiar, în vreme ce fosta putere nu a luat nicio măsură concretă pentru a creşte veniturile cetăţenilor, pentru a stimula economia, pentru a spori numărul de noi locuri de muncă.

Consider că avem nevoie de un stat suplu atunci când vine vorba de administraţie, de reducerea birocraţiei, dar în acelaşi timp avem nevoie de un stat care să asigure prestaţii sociale corecte şi care să-şi respecte contractul social cu cetăţeanul. Avem nevoie de un stat care să-şi îndeplinească funcţiile esenţiale şi de sisteme publice eficiente şi funcţionale, pentru că noi plătim taxe şi impozite. Susţin cu tărie stoparea risipei banului public şi reducerea cheltuielilor de la contractele cu clientela politică, aspecte duse la extrem de foştii guvernanţi PDL-işti.

Din mulţimea de argumente, mai vreau să mă refer la unul singur. Un raport realizat de prestigioasa bancă elveţiană Credit Suisse a relevat că averea populaţiei a scăzut cu 36% în România în perioada iulie 2011 – iunie 2012, fapt care ne-a situat pe ultimul loc pe plan mondial. Acest nedorit clasament este rezultatul guvernării dezastruoase a PDL din ultimii ani. Unul dintre motivele principale al declinului abrupt al rezervelor românilor îl constituie măsurile deplasate luate de guvernele Boc şi Ungureanu, care au tăiat drepturile fundamentale ale oamenilor – salarii, pensii, indemnizaţiile pentru mame şi persoanele cu handicap. Aceasta este o realitate de necontestat. Restul e tăcere, sau, mă rog, aşa ar trebui să fie din partea unora…

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Comments are closed.