Smarandache Miron Alexandru – România şi nevoia unui scut de apărare

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

„România şi nevoia unui scut de apărare”

În ciuda asigurărilor date de Preşedinţie, România trebuie să îşi menţină statutul de îngrijorare faţă de evoluţiile recente din Ucraina din toată zona estică, din Transnistria, până la graniţa cu Rusia. Este cât se poate de evident că ostilităţile nu se vor sfârşi în următoarea perioadă, iar acţiunile expansioniste ale Rusiei, demarate cu scopul explicit al reînfiinţării fostei Uniuni Sovietice, trebuie privite cu reticenţă de Uniunea Europeană şi NATO. În acest context, solicitarea Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti ca NATO să redimensioneze capacităţile sale militare în zona Europei de Est, constituie un gest de maturitate şi înţelepciune, atât politică, cât şi diplomatică. Din derularea evenimentelor de până acum de la graniţa estică a României, rezultă fără echivoc că preşedintele rus Vladimir Putin nu poate să accepte un dialog constructiv şi cooperant cu ţările europene şi Alianţa Nord-Atlantică, context în care România este statul cel mai expus în cazul nefericit şi nedorit al unui conflict militar.

Poziţionarea României la frontiera orientală a Uniunii Europene şi a NATO implică majorarea suportului pe care trebuie să-l primim din partea aliaţilor noştri. Evenimentele din imediata apropiere a graniţelor noastre sunt, în opinia unor specialişti în politica externă, mult mai serioase decât impresiile propagate în exteriorul Ucrainei. Tocmai de aceea, există posibilitatea unor implicaţii negative nu numai pentru securitatea naţională a României, dar şi pentru securitatea internaţională, a tuturor ţărilor europene. Din aceste considerente, este de aşteptat ca statele aliate din NATO să îşi reconsidere amplasamentul actual al capacităţilor militare spre România, prin redesfăşurarea acestora spre est, respectiv pe teritoriul nostru, atât pe domeniul terestru, cât şi pe cele aerian şi maritim, spaţiul Mării Negre fiind extrem de important pentru toate ţările riverane. Redimensionarea solicitată de ministrul nostru de externe este absolut necesară, mai ales că în România vor fi în scurt timp operaţionale elemente ale scutului antirachetă amplasat de NATO la Deveselu, un obiectiv care a nemulţumit Moscova încă de la începutul proiectului. De asemenea, anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, operaţiune desfăşurată extrem de rapid, în ciuda împotrivirii ţărilor din Uniunea Europeană şi NATO, indică fără echivoc că acţiunile Moscovei nu ţin seama de niciun fel de tratat internaţional, nici de normele dreptului sau bunei cuviinţe, drept pentru care poziţia asumată de Alianţă trebuie să fie caracterizată prin fermitate şi o permanentă stare de veghe la graniţele de est ale României.

Iată deci suficiente motive pentru care România trebuie să fie în gardă, iar capacităţile noastre de apărare trebuie suplimentate printr-o prezenţă militară NATO mai consistentă, dacă nu chiar permanentă. Să ne reamintim că bunicii noştri i-au aşteptat degeaba 50 de ani pe americani, iar acum, ca o ironie a sorţii, ei chiar trebuie să vină şi să aibă grijă de poporul român. Nu ne rămâne decât să sperăm că agravarea situaţiei din regiune va avea reacţiile cele mai potrivite din partea aliaţilor noştri din UE şi NATO, şi, în consecinţă, vom fi susţinuţi corespunzător în cazul în care, Doamne fereşte, vom fi ţinta unor acţiuni reprobabile şi de nedorit din partea marii puteri a Estului.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Comments are closed.