Smarandache Miron Alexandru – România are nevoie de simplificarea procedurilor de adopţie
Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă
Domnul Miron Alexandru Smarandache:
“România are nevoie de simplificarea procedurilor de adopţie”
În ciuda unor progrese legislative, procedura adopţiilor din România continuă să fie una perfectibilă, iar mecanismul are nevoie de îmbunătăţiri substanţiale. Acest lucru rezultă şi în urma răspunsului primit din partea ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Mariana Câmpeanu, la interpelarea referitoare la situaţia copiilor adoptabili. În interpelarea trimisă, am accentuat faptul că România a ajuns să fie ţara cu cei mai mulţi copii abandonaţi din Europa. De asemenea, am spus că legea care reglementează sau ar trebui să reglementeze adopţia le dă dreptul părinţilor să-şi ţină copiii prizonieri în sistem, fără să le ceară nimic în schimb. Majoritatea copiilor adoptabili sunt trecuţi de cinci ani pentru că părinţii au refuzat să-i dea în adopţie şi cu timpul au uitat de ei. Consider că este cazul ca autorităţile statului să recunoască faptul că Uniunea Europeană nu a cerut niciodată României să blocheze adopţiile internaţionale. Dimpotrivă, Uniunea Europeană a recomandat statului român să respecte şi să aplice deciziile organismelor internaţionale cu privire la adopţia internaţională când aceasta se face in interesul superior al copilului.
În răspunsul său, ministrul Mariana Câmpeanu a subliniat că “Copiii aflaţi în plasament sunt copii separaţi de părinţii lor, fie din motive imputabile părinţilor (abuz, neglijare, părăsire), fie din motive neimputabile acestora (lipsa condiţiilor necesare creşterii şi îngrijirii copiilor, incapacitatea de a-şi îndeplini rolul parental din diverse motive obiective etc.)”. Ministrul muncii a mai arătat că, potrivit legilor naţionale şi dispoziţiilor internaţionale în vigoare, primul demers care trebuie realizat pentru copiii separaţi de părinţi este cel de reintegrare în cadrul familiei sale biologice – la părinţi sau la rude. “În momentul în care se ia în considerare stabilirea unei măsuri de protecţie specială pentru copil, primul demers ce trebuie realizat este acela de identificare a rudelor până la gradul IV şi analizarea posibilităţii plasării copilului la acestea, conform art. 54 alin. (3) şi (4) şi art. 60 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Responsabilitatea primară vizând creşterea şi îngrijirea copilului revine părinţilor săi, însă statul are obligaţia de a interveni complementar şi de a sprijini părinţii în îndeplinirea rolului parental şi în asigurarea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea corespunzătoare a copilului, prin dezvoltarea unor servicii specifice la nivel local, prin acordarea de beneficii de asistenţă socială. Doar în situaţia în care reintegrarea/menţinerea copilului în mediul său familial de origine nu este posibilă pentru copil se va lua în considerare adopţia, aceasta deoarece toate reglementările din domeniul protecţiei drepturilor copilului subliniază necesitatea, acolo unde este posibil, menţinerii copilului în familia sa”, a mai precizat ministrul muncii.
În legătură cu întrebarea referitoare la adopţiile internaţionale, Mariana Câmpeanu a spus că în prezent adopţiile internaţionale ale copiilor care au reşedinţa obişnuită în România sunt permise, fiind posibilă adopţia acestora de către persoane/familii care locuiesc în străinătate, “cu condiţia ca cel puţin unul dintre adoptatori să aibă cetăţenia română ori să fie rudă până la gradul IV cu copilul”.
De asemenea, la punctul privitor la numărul copiilor adoptabili, ministrul Câmpeanu a răspuns că, în prezent, în România sunt 2.454 copii adoptabili, dintre care 1.929 nu sunt în potrivire practică sau în încredinţare în vederea adopţiei. “Potrivit bazei de date a Oficiului Român de Adopţii, în perioada 15.11.2006-15.11.2013 au fost încuviinţate 6.416 adopţii la nivel naţional pentru copii aflaţi în sistemul de protecţie specială, dintre care 211 au fost pronunţate de Tribunalul Bacău”, a conchis ministrul Mariana Câmpeanu.
Sunt parţial mulţumit de acest răspuns, deoarece interpelarea mea mai conţinea o întrebare, cea referitoare la costurile suportate anual de statul român din cauza faptului că procesele de adopţie se desfăşoară foarte anevoios. Cred că putem flexibiliza în continuare procedura adopţiei, în aşa fel încât procesul să fie mai lesnicios şi mai favorabil atât interesului general al copilului, cât şi al familiilor adoptatoare.