Smarandache Miron Alexandru – Războiul televiziunilor şi alternativele politico-mediatice ale lui Victor Ponta
Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă
Domnul Miron Alexandru Smarandache:
“Războiul televiziunilor şi alternativele politico-mediatice ale lui Victor Ponta”
Scandalul prezumtivului şantaj la care s-ar fi pretat directorul Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, a bulversat viaţa cotidiană a televiziunilor de ştiri toată săptămâna trecută. După trei zile de arest, managerul trustului deţinut de Dan Voiculescu va fi cercetat în continuare în libertate în dosarul în care este acuzat că l-a şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei, aşa cum a decis definitiv Tribunalul Bucureşti. Acest uriaş scandal dă însă o nouă dimensiune luptei pentru supremaţie în România, atât din punct de vedere politic, cât şi mediatic, domenii strâns legate sub umbrela intereselor. Dacă în mod firesc ar fi trebuit să fie de aceeaşi parte a baricadei, respectiv a susţinerii alianţei aflate la guvernare, în detrimentul adversarului numărul 1, Traian Băsescu, televiziunile controlate de Sebastian Ghiţă şi Dan Voiculescu au început un război în toată regula, cu consecinţe nefaste atât pentru USL, cât şi pentru publicul larg. Miza pentru care se loveşte în fondatorul USL Dan Voiculescu de către alţi exponenţi importanţi ai alianţei din zona PSD, este crearea unui nou pol de putere mediatică, dar şi începutul sfârşitului acestei întovărăşiri politice de circumstanţă.
În opinia mea, justiţia nu are nevoie de nici un fel de presiuni pentru a rezolva cazul de faţă, precum şi altele similare. Nu pot să judec dacă am asistat la un act de şantaj în acest caz, dar vreau să remarc faptul că nu prea am auzit, nici unde în lume, ca instituţii ale statului să se interfereze în relaţiile dintre firmele private. Astfel de speţe se rezolvă între societăţi, iar în situaţiile în care apar litigii şi aspecte oneroase sau ilegale se ajunge în instanţele de judecată. Scandalul dintre cele două parţi nu este unul nou, dacă ne aducem aminte repetatele întreruperi ale emisiei televiziunilor lui Voiculescu pe reţeaua RCS&RDS, unele dintre ele chiar în mijlocul campaniilor electorale. Adevărul este la mijloc, iar eu personal sunt încrezător că justiţia va face lumină şi în acest caz, cu celeritate şi imparţialitate.
Pe de altă parte însă, turnura pe care a luat-o scandalul şantajului a fost una distorsionată din punctul de vedere al libertăţii presei. Bine spunea cândva un mare preşedinte american, că ar prefera să stea o lună de zile fără Congres decât o zi fără presă! Consider că libertatea presei în România nu a avut de suferit în nici un fel de pe urma acestui scandal. Din contră, toate părţile implicate şi-au prezentat cât se poate de transparent şi amplu argumentele şi punctele de vedere pro şi contra. De asemenea, nu cred că arestarea preventivă a unui manager de trust media se poate încadra în “atac la independenţa şi libertatea presei”, aşa cum au proferat anumiţi analişti şi jurnalişti aflaţi de partea opusă a baricadei. Să fim bine înţeleşi. Sorin Alexandrescu nu a fost şi nu este jurnalist, el nu a scris în viaţa lui nici un articol de presă! Pe cale de consecinţă, arestarea lui nu are de-a face cu libertatea presei din România, care, în treacăt fie spus, suferă încă la capitolul deontologie profesională şi la instrumentele de verificare, în lipsa unei legi clare a presei şi a unei activităţi de monitorizare dinamice din partea CNA.
După cum am spus, bătălia s-a dat şi se va da în continuare pe supremaţia politică în cadrul USL. Este de necontestat ipoteza conform căreia postul TV al lui Ghiţă nu atacă Antenele lui Voiculescu fără ştirea şi aprobarea premierului Ponta. Acest duel are reverberaţii adânci asupra stării de fapt din interiorul USL. Disoluţia acestei alianţe de conjunctură, prin care milioane de români au fost minţiţi, este tot mai vizibilă în fiecare zi. După coabitarea de înalt nivel cu preşedintele-jucător, premierul Ponta îşi ghidează acţiunile politice şi guvernamentale conform dictonului “nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu-mi miroase”. Pe de o parte, nu vrea să supere pe nimeni, iar pe de altă parte, tace şi face! Primul-ministru vrea să-şi creeze o alternativă mediatică cel puţin la fel de redutabilă precum Antena 3, televiziune care, în realitate, l-a propulsat în înalta demnitate actuală. În acest fel, la o eventuală şi previzibilă rupere a USL, Ponta vrea să aibă pregătit un nou instrument de putere mediatică, necesar majorităţii pe care şi-o pregăteşte de ceva vreme.