Smarandache Miron Alexandru – Apartenenţa României la NATO, un motiv de linişte pentru toţi românii
Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă
Domnul Miron Alexandru Smarandache:
“Apartenenţa României la NATO, un motiv de linişte pentru toţi românii”
Poate abia acum, când am omagiat zece ani de la aderarea României la NATO şi 65 de ani de existenţă a Alianţei Nord-Atlantice, ne dăm cu adevărat seama cât de mult contează această asociere pentru fiecare dintre noi. Conflictele sângeroase din estul Europei şi alte zone din Balcani, precum şi controversele armate dintre Rusia şi Ucraina, respectiv în imediata apropiere a graniţelor, sunt de natură să îngrijoreze toţi responsabilii cu siguranţa noastră naţională. În acest context, statutul de membru cu drepturi depline al României la NATO a fost reconfirmat oficial, în aceste zile, chiar de purtătorul de cuvânt al Alianţei, care a precizat că “pentru România, aderarea la NATO în 2004, urmată de aderarea la Uniunea Europeană în 2007, au reprezentat doi mari paşi înainte, răspunzând aspiraţiei fireşti a românilor de a trăi în libertate, democraţie şi prosperitate”. Acelaşi oficial sublinia că vocea României contează la fel de mult ca a oricărei alte ţări din cei 28 de aliaţi, drept pentru care “România câştigă prin apartenenţa la NATO, după cum şi NATO câştigă prin apartenenţa României”.
La ceas aniversar, consider de asemenea că trebuie să-i omagiem cum se cuvine pe eroii noştri militari căzuţi la datorie în teatrele de operaţiuni la care România a participat sub emblema NATO. Din păcate, în aceşti zece ani, 26 de militari români şi-au pierdut viaţa, iar peste 150 de soldaţi au fost răniţi, adevăraţi eroi care vor rămâne în istoria modernă.
Dincolo de manifestările omagiale din aceste zile, care au culminat cu şedinţa solemnă a celor două camere ale Parlamentului, trebuie să remarcăm că strategia naţională de apărare a României are nevoie de un buget mult mai consistent decât până acum. De altfel, după momentul istoric de solidaritate interpartinică care a dus la finalizarea cu succes a demersurilor de integrare în NATO, politicienii români au cam uitat că armonizarea capacităţii Armatei române la cerinţele euroatlantice presupune un buget considerabil sporit. Abia în ultimii doi ani, după plecarea guvernelor controlate de preşedintele Băsescu, actualul Executiv a considerat oportun să aloce sume mai importante către apărare, deoarece modernizarea şi înzestrarea structurilor militare sunt procese de amploare, cu costuri considerabile.
Dacă în 2012, MApN avea alocat 1,12% din PIB, procentul a crescut în următorii doi ani, la 1,38% în 2013 şi la 1,42% în acest an.
Intenţia actualului Guvern şi a majorităţii parlamentare este ca în următorii ani să reuşim să facem eforturile necesare pentru ca bugetul Apărării să ajungă la minim 2% din PIB, aşa cum îi stă bine unei ţări membre NATO şi UE.
Pe de altă parte, România mai are încă de lucru în ceea ce priveşte securitatea frontierelor, mai ales pe zona de est, cu Ucraina şi Moldova, care s-au dovedit până acum a fi destul de vulnerabile. Vestea bună vine însă tot din partea NATO, mai ales după ce Statele Unite au anunţat suplimentarea numărului militarilor americani dislocaţi în baza de la Mihail Kogălniceanu şi avansarea lucrărilor la scutul anti-rachetă de la Deveselu.
De asemenea, pe fondul crizei din regiune, implicarea militară terestră şi maritimă a NATO în zona noastră reprezintă în mod cert o garanţie a respectării şi protecţiei securităţii statelor aliate din estul Europei.
Iată, deci, tot atâtea motive ca românii să se simtă în siguranţă în această perioadă conflictuală la nivel european, iar acest sentiment de securitate trebuie dublat şi de un comportament modern, civilizat şi în spirit nord-atlantic al fiecăruia dintre noi.