Nistor-VasileStimate colege, stimaţi colegi,

Astăzi, 17 februarie, se împlinesc 166 de ani de la Actul domnesc privind organizarea şcolii în Ţara Românescă, act decretat de Barbu Ştirbei. Ştim cu toţii că învăţământul din România epocii moderne era un învăţământ elitist, însă odată cu acest act, cu legea instrucţiunii publice a lui Alexandru Ioan Cuza dar şi cu reformele lui Spira Haret, sistemul educaţional românesc începea să funcţioneze. în ultimul timp, opinia publică din ţara noastră este martora unor dezbateri înverşunate privind modificările disciplinelor şi manualelor din învăţământul pre-universitar. Constat cu părere de rău că această problemă nu este singulară, iar dificultăţile cu care se confruntă sistemul educaţional se înmulţesc de la an la an.

În primul rând, un sistem educaţional performant trebuie să creeze absolvenţi de studii superioare sau lucrători calificaţi. Drumul pe care viitorii licenţiaţi şi-l aleg este simplu. Absolvenţii examenului de bacalaureat se înscriu la facultăţile de stat sau la cele particulare şi îşi continuă studiile. Problemele apar la aceşti tineri în momentul angajării. Ei sunt lipsiţi de experienţă din cauza absenţei unei reglementări concrete privind modul de desfăşurare al practicii, obligatorie doar în primii ani de facultate.

De cealaltă parte, şcolile de meserii sunt cele care ar trebui să reprezinte motorul sectoarelor primar şi secundar, uitate parcă de tineretul României, şi totuşi atât de importante pentru dezvoltarea economiei. Spre exemplu, actualul ’’Colegiu Tehnic Grigore Cobălcescu”, colegiu aflat în circumscripţia electorală pe care o reprezint, a suferit o serie de schimbări privind orientarea sa către pregătirea unui număr semnificativ de specialişti în industrie – în exemplu de faţă, încă de la înfiinţare liceul era orientat către industrie, schimbându-şi treptat palierele de pregătire: ’’Şcoala Profesională Metalurgică”, ’’Grup şcolar de petrol şi chimie”, ’’Grup şcolar industrial de petrol”. Astăzi, absolvirea acestui colegiu nu le oferă acestor tineri nicio şansă în plus de a profesa faţă de cei care au terminat licee teoretice.

Pe lângă problemele de font apărute în organizarea sistemului de învăţământ, una dintre cele de actualitate este reprezentată de micşorarea numărului de ore de istorie din ciclul gimnazial. Istoria reprezintă o disciplină care-i ajută pe tineri să-şi dezvolte o proprie viziune asupra realităţii sociale a vremii în care trăiesc, şi mai presus de toate istoria ajută la dezvoltarea sentimentului de patriotism pe care fiecare cetăţean al acestei ţări trebuie să-l aibe. Reducerea numărului de ore de istorie poate pune în pericol recunoaşterea identităţii naţionale.

Aşadar, stimate auditoriu, ideea de bază a acestei declaraţii este aceea a ridicării unui semnal de alarmă privind modul în care este gândit actualul sistem de învăţământ. Deficienţele acestuia ar trebui reglementate cât mai curând deoarece generaţiile viitoare au nevoie de sprijin în formarea carierelor, şi nu de obstacole care să le sporească neîncrederea în sistemul educaţional.

Vă mulţumesc!

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Poți publica primul comentariu la acest articol.

Lasă un comentariu

Please enter your name. Please enter an valid email address. Please enter a message.