Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Personalul medical din România prezintă unul din cele mai reduse procentaje comparativ cu media Uniunii Europene şi chiar cu cea a celorlalte state din Europa de Est, iar integrarea în Uniunea Europeană a sporit şansele ca acest aspect să se deterioreze şi mai mult, prin emigrarea, în special, a medicilor tineri.

Sistemul sanitar românesc se confruntă cu o realitate dramatică. Din 2007 şi până în prezent, România a pierdut aproximativ 20 000 de medici din cauza condiţiilor de lucru şi a sistemului de salarizare, în favoarea ţărilor din Uniunea Europeană, care îi răsplătesc cu salarii de zeci de ori mai mari decât în ţară.

România a investit circa 3,5 milioane de euro în pregătirea acestora, însă nu a găsit soluţii concrete pentru a-i motiva să profeseze în ţară. Numărul medicilor care lucrează în spitale în România a scăzut dramatic. Potrivit normativelor Ministerului Sănătăţii, numărul medicilor din unităţile spitaliceşti din ţară ar fi trebuit să fie de 26 000, dar actualmente au rămas doar 13 521. Potrivit datelor Colegiului Medicilor, anual intră în sistem 3 000 de medici şi ies aproximativ 3 500, prin migraţie, pensionare şi deces.

Se remarcă insuficienţa personalului de specialitate, mai ales în anumite sectoare – anestezie şi terapie intensivă, specialităţile preventive, medico-sociale -, precum şi ponderea inadecvată a personalului auxiliar, concentrarea personalului medical în zonele urbane şi în spitalele din zonele urbane.

Unităţile sanitare din judeţul Bacău au pierdut în ultimii ani sute de angajaţi, din cauza condiţiilor de lucru şi a sistemului de salarizare.

Un exemplu concret este Spitalul de Urgenţă Bacău, care se confruntă cu un deficit de 739 de posturi, majoritatea din rândul asistenţilor medicali şi al personalului auxiliar.

Totodată, mediul rural din judeţul Bacău se confruntă cu o lipsă acută de medici, care au ales drumul Occidentului, un singur medic fiind nevoit să monitorizeze starea de sănătate a locuitorilor din două-trei comune, uneori şi mai multe.

Fenomenul exodului medicilor este cu atât mai grav cu cât 70% dintre studenţii la medicină intenţionează să părăsească România după finalizarea studiilor.

Ministerul Sănătăţii se pierde în elaborarea de strategii coordonate de resurse umane în domeniul medical. în practică, implementarea Planului naţional de resurse umane în sistemul serviciilor de sănătate publică în România se observă doar în deficitul de medici din unităţile sanitare din ţară.

Managementul de resurse umane are nevoie de reorganizare şi îmbunătăţire continuă a calităţii, performanţei şi eficienţei pentru a ajunge la standardele europene.

De asemenea, sănătatea este cheia determinantă a unei dezvoltări durabile a societăţii româneşti, inclusiv din punct de vedere social, teritorial şi economic, ca motor de progres şi prosperitate. Acest fapt nu este realizabil atât timp cât specialiştii din sănătate părăsesc spitalele din ţară, din cauza dezinteresului celor responsabili să remedieze această problemă acută.

Exodul medicilor din România este o boală cronică a sistemului sanitar. Din păcate, autorităţile abilitate nu prescriu nicio reţetă care să trateze această afecţiune.

Vă mulţumesc.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Poți publica primul comentariu la acest articol.

Lasă un comentariu

Please enter your name. Please enter an valid email address. Please enter a message.