Se poate mai bine pentru… arhitectura şi urbanistica oraşului Bacău

Cum săptămâna trecută am vorbit despre estetica oraşului Bacău, articol ce s-a bucurat de un mare succes, a stârnit numeroase reacții și a făcut ca cetățenii băcăuani să ne trimită informații despre acest subiect, în această săptămână mi-am propus să continui cu un material similar. Astfel, mi-am propus să scriu despre problemele de arhitectură şi urbanistică cu care se confruntă oraşul Bacău.

Din punct de vedere arhitectural, putem spune că Bacăul cuprinde două tipuri de edificii: unele impunătoare (Catedrala Catolică și cea Ortodoxă, de exemplu), altele sunt vrednice de toată milă. Este cazul Teatrului George Bacovia care, până nu demult, era ascuns de o draperie neagră ce, probabil, avea menirea de a evita opiniile critice ale băcăuanilor sau de a crea iluzia că edificiul se află în renovare. Cu toate că localul a fost renovat în interior, acesta are o structură de rezistenţă şubredă şi la un seism mai puternic poate cauza importante pierderi materiale sau chiar umane.

În aceeaşi situaţie se află multe blocuri de locuit care au fost puternic afectate de cutremure de mare magnitudine şi care nu au fost încă consolidate. În întreg judeţul Bacău există un imobil încadrat în clasa întâi de risc seismic, 11 clădiri în clasa de Urgenţe şi 86 încadrate în clasele 2 şi 3 de Urgenţe, conform datelor Ministerului Dezvoltării. În afară de lucrările efectuate în 2008 asupra unui bloc aflat în stare gravă pe strada Mărăşeşti, pe site-ul Primăriei nu mai găsim un alt proiect care să aibă drept obiectiv investirea în blocuri puternic afectate de seisme. Probabil, autorităţile au decis că un exerciţiu de protecţie civilă în caz de cutremur este suficient pentru băcăuani. Sediul actual al Primăriei este, de asemenea, într-o stare de nesiguranţă, motiv pentru care Primăria a fost mult mai sensibilă la această problemă şi a decis să găsească un alt amplasament pentru a putea continua activităţile în siguranţă.

Pe lângă clădiri aflate în stare precară, în Bacău există multe costrucții care, din diferite motive, au rămas şantiere părăsite, devenind spaţii în care se adună mizeria sau își fac veacul cerșetorii și oamenii străzii. E revoltător să ieși la plimbare şi să simţi acel miros înţepător, caracteristic zonelor în care sunt amplasate pubelele de gunoi.

Problema spaţiilor verzi în oraş este la fel de gravă. Pe lângă faptul că nu corespund necesităţilor orăşenilor, acestea sunt murdare – cazul Insulei de Agrement care, după mulţi băcăuani,  este o zonă lipsită de stil şi gust. Starea în care a ajuns râul Bistriţa e departe de a încânta privirile celor care se plimbă prin zonă. Malul râului a fost invadat nu doar de stuf şi  buruieni, ci şi de sticle, peturi şi alte gunoaie. În zonă există, de asemenea,  un pod care se dărâmă şi WC-uri de toată urâţenia. Parcul Cancicov se confruntă cu o impasivitate de altă natură- monumente valoroase se pierd din cauza ignoranţei. Poarta sculptată în spiritul artei populare se află într-o puternică stare de degradare, de asemenea, şi monumentul-fântănă, reprezentat de trei femei în costume populare. După unele mărturii ale băcăuanilor mai în vărstă, în acest parc au existat alte momunente pe care timpul le-a distrus, profitând de lipsa de responsabilitate a autorităţilor şi a populaţiei băştinaşe.

Traficul supraaglomerat, lipsa locurilor de parcare, a zonelor pietonale şi lipsa pistelor pentru biciclete dau alte mari bătăi de cap. Pe unele străzi, pietonii trebuie să meargă printre maşini, pe alte străzi trebuie să le evite, pentru că maşinile sunt parcate pe trotuare. De neevitat sunt deja desele certuri ale şoferilor pentru locuri de parcare. Devenind ironici, unii cetăţeni au afirmat că, în curând, din cauza lipsei de măsuri din partea autorităților, va trebui să parcăm cu elicopterul.

Pentru a avea și un punct de vedere din partea unui profesionist, am adresat o serie de întrebări unuia dintre cei mai experimentați arhitecți ai orașului nostru, domnul Teodor Anghel, cel care, printre multe alte proiecte, a reabilitat casa memorială „George Bacovia” și a propus recent primăriei un plan modern pentru crearea centrului civic al Bacăului. Pe scurt, acesta consideră că Bacăul are nevoie de o restructurare generală în zona centrală, iar circulația ar trebui limitată în apropierea acesteia  În opinia sa, orice plan de restructurare al orașului trebuie să conţină şi trasee pentru biciclişti, conforme cu normele europene. Nu în ultimul rând, arhitectul propune crearea unui centru civic în zona Catedralei Ortodoxe – Statuia lui Ștefan cel Mare și mutarea sediului primăriei în incinta Hotelului Moldova. Vă invităm să citiți răspunsurile detaliate ale arhitectului în interviul de mai jos.

1. Domnule arhitect Anghel, cum ați caracteriza arhitectura oraşului Bacău, în ansamblul ei?

T.A.: Bacăul face parte din oraşele sistematizate masiv între anii 70’ – 90’ cu blocuri de locuinţe uniformizate care conferă oraşului, la fel ca şi în alte părţi, caracterul de oraş cu arhitectură socialistă. La momentul respectiv, când s-a realizat zona centrală, s-a considerat că nu există repere identitare cu excepţia Palatului Administrativ, Primăriei vechi, Teatrului Bacovia şi Bisericii Sf. Nicolae (care trebuia şi ea acoperită de blocuri) şi astfel s-a demolat aproape în totalitate şi s-au construit blocurile pe care le vedem şi astăzi.

2. Reușesc contrastele arhitecturale să dea un aspect specific/unic oraşului nostru?

Există câteva zone de interes care ar putea constitui în prezent repere specifice şi anume Piaţa Pefecturii, Piaţa Catedralei Ortodoxe şi Piaţa Florescu, dar care ar trebui conexate, într-o gândire spaţială coerentă şi integratoare pentru a realiza o zonă centrală cu un anumit specific. Pe scurt, este absolut necesară o restructurare generală a zonei centrale, demers care necesită studii ample de urbanism, sociologie, circulaţie, repere spaţiale etc care să se concretizeze într-o documentaţie programatică de tip Plan Urbanistic Zonal.

3. Bacăul are puține clădiri istorice, iar cele rămase în picioare sunt, de multe ori, într-o stare deplorabilă. Este Bacăul un oraș sărac din punct de vedere arhitectural și istoric?

Se poate spune că în comparaţie cu oraşele transilvane de exemplu, care au moştenit aşa numitele centre istorice foarte bine structurate, oraşul Bacău este sărac din punct de vedere al patrimoniului istoric. Mai mult decât atât, există câteva clădiri vechi şi extrem de valoroase care sunt lăsate în paragină din cauza unei legislaţii uneori aberante referitoare la proprietate care nu permite angajarea unor lucrări de reabilitare decât în nişte condiţii aproape imposibile. Astfel, clădirea Teatrului Bacovia a devenit aproape un pericol public şi nimeni nu poate să facă nimic.

4. Cum am putea crea un aspect pozitiv oraşului, din punct de vedere arhitectural?

Sunt mai multe metode pentru a putea crea un aspect pozitiv al oraşului. Mai întâi ar trebui rezolvat acel program de restructurare generală, apoi dezvoltarea unor zone de interes, atractive din punct de vedere civic, comercial, cultural etc, ar mai fi crearea unei imagini agreabile prin amenajări pietonale, spaţii verzi şi refacerea faţadelor blocurilor din centru printr-un proiect unitar, coordonat de Primărie care să şteargă nenorocirea rezultată în urma “reabilitării termice” a blocurilor realizată absolut haotic. La acestea se adaugă limitarea circulaţiei rutiere în zona centrală şi creşterea ponderii traseelor şi pieţelor pietonale, prin crearea de pasaje denivelate şi rezolvarea unor spaţii de parcare concentrate în zonele limitrofe, aşa cum se întâmplă în toate oraşele civilizate.

5. Un subiect actual este încercarea Primăriei de găsi un nou sediu în care autorităţile îşi vor putea desfășura activităţile. Ce părere aveţi cu privire la această chestiune și care credeți că ar fi cea mai bună opțiune? Care considerați că ar fi amplasamentul optim al noului sediu al Primăriei?

Primăria constituie un obiectiv civic de maximă importanţă în cadrul unui oraş, alături de Catedrală, Teatru, Hotel, Tribunal, Spaţii comerciale, Parc etc. Din acest motiv o primărie trebuie să fie amplasată într-un Centru civic, format dintr-un spaţiu pietonal amplu, o “Agora” în jurul căreia gravitează principalele dotări urbane ale oraşului. În prezent singurul spaţiu care poate îndeplini aceste condiţii ar fi Piaţa Catedralei Ortodoxe.

6. Ce soluţii aţi putea propune pentru a putea rezolva problema traficului supraaglomerat din oraş, întrucât proiectul de reactualizare a planului urbanistic general al Municipiului Bacău nu oferă soluţii optime.

Problema traficului trebuie rezolvată pe baza unor studii de circulaţie, parte a Planului Urbanistic General. În principiu circulaţia ar trebui rezolvată în sistem inelar în jurul zonei centrale, cu Parcări concentrate pe perimetru, şi penetrări prin pasaje subterane de tranzit şi aprovizionare în zona Centrului civic. De asemenea ar trebui rezolvat transportul în comun cât mai eficient, descurajarea accesului autovehiculelor şi dezvoltarea cu precădere a spaţiilor pietonale în zona centrală.

7. Unul dintre subiectele intens discutate în ultimii ani la nivelul municipiului Bacău este lipsa pistelor de bicicliști. Cum vedeți utilitatea acestora și de ce considerați că acestea nu au fost incluse după renovarea unor artere principale ale orașului (Mioriței, Milcov etc)?

Dacă în alte ţări circulaţia cu bicicleta a devenit extrem de răspândită şi apreciată de populaţie, la noi ea este deocamdată o excepţie. Însă având în vedere avantajele pe care ni le oferă acest tip de deplasare (nepoluant, rapid, fără probleme de parcare şi nu în ultimul rând sănătos), s-ar putea ca şi în România să devină mai popular şi atunci vom avea nevoie de celebrele piste pentru biciclişti. Se adaugă şi alinierea la normele europene care ne cer astfel de rezolvări urbanistice şi, în aceste condiţii, orice plan de restructurare urbană trebuie să conţină şi trasee pentru biciclişti.

8. Ce părere aveţi despre spaţiul verde în Bacău? Există probleme la acest capitol și ce ar trebui făcut pentru a îmbunătăți situația existentă?

În centrul Bacăului exista deja câteva parcuri şi zone verzi bine structurate cum ar fi Parcul Trandafirilor care reprezintă un reper de tradiţie, Parcul Catedralei nou amenajat şi Parcul Prefecturii. De asemenea pe pietonalul de pe N. Bălcescu s-au amenajat mai multe jardiniere foarte agreabile unde Primăria ne-a surprins cu plantarea de flori specifice fiecărui sezon. Din păcate aceste spaţii verzi sunt despărțite de artere de circulaţie carosabile, neexistând o continuitate a parcurgerii lor în cadrul unui spaţiu pietonal amenajat.

9. De curând ați propus un plan pentru transformarea zonei centrale în zonă pietonală. Ne puteți spune ce presupune proiectul, mai exact? Cât de receptive au fost autoritățile la această propunere și ce șanse avem să vedem în viitorul apropiat acest proiect?

Având în vedere că în Piaţa Catedralei Ortodoxe se prefigura deja un viitor posibil Centru Civic prin prezenţa unor dotări existente (Catedrală, Hotel, Biserica Sf. Neculai, cele două parcuri, precum şi covergenta spaţiala existentă a celor două artere principale, respectiv străzile N.Bălcescu şi M.Viteazu), am considerat că, printr-o amenajare spaţiala complexă şi integratoare, am putea realiza condiţiile unui Centru Civic reprezentativ pentru Municipiul Bacău. Această propunere presupune rezolvarea circulaţiei auto şi parcajelor la un nivel inferior şi amenajarea unei pieţe pietonale ample la nivelul solului. Principalele dotări ar fi Primăria amplasată în clădirea actualului Hotel Moldova, Catedrala şi Biserica existente, precum şi cele două parcuri reunite. Statuia lui Ştefan cel Mare va fi amplasată în axul viitoarei Primării în milocul unei supante circulare cu un diametru de cca 40 m care va asigura şi luminarea naturală a circulaţiei de la subsol. Adiacent pieţei pietonale se mai propun câteva construcţii cu funcţiuni compatibile (hoteluri, sedii de birouri sau instituţii) care să completeze cadrul viitorului Centru şi să pună în valoare Biserica Sf.Nicolae şi axul Bulevardului Unirii. Propunerea mai prevede şi transformarea străzii M. Viteazu în pietonal care va face legătură simbolică între Catedrala Ortodoxă şi cea Catolică precum şi readucerea în actualitate a tradiţiei străzii comerciale a Bacăului denumită anterior Strada Mare.

Trebuie menţionat că această propunere este doar o viziune spaţială care rezolvă în opinia noastră mare parte din problemele specifice unui Centru Civic, însă pentru moment ea nu constituie un proiect legal şi agreat de autorităţi. Cu toate că această soluţie a fost foarte apreciată de opinia publică (mai ales că ea a fost publicată în presă şi diverse situri pe internet), transformarea într-un proiect real se poate face numai printr-un studiu urbanistic complex care să fundamenteze în prealabil caracteristicile urbanistice ale zonei şi apoi organizarea de către autorităţi a unui concurs de idei la care va putea participa şi această soluţie alături de alte propuneri posibile.

(sursa fotografii: Deșteptarea.ro)

Pe site-ul primăriei, edilul oraşului face următoarea afirmaţie: “Construim astăzi în Bacău nu pentru un an, sau doi, ci construim pentru generaţiile viitoare”. Cum până acum nu am simțit că strategia autorităților locale ar fi una îndreptată înspre generațiile viitoare, sperăm ca aceste cuvinte mari să nu rămână doar la stadiul de promisiuni, ci chiar să vedem rezultate notabile cât mai devreme. Cetăţenii acestui oraş aşteaptă mai multe acţiuni care să confirme spusele domnului Romeo Stavarache. Având în vedere cele spuse anterior și ideile prezentate de arhitectul Teodor Anghel, considerăm că Se poate mai bine pentru… arhitectura şi urbanistica oraşului Bacău!