Se poate mai bine în Bacău… privind proiectele inițiate de către autoritățile locale pentru tinerii băcăuani- Interviu cu Cristian Ghingheş

Sunt Oxana Morari, voluntară în cadrul proiectului Cetăţeni Activi pentru Bacău, proiect finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG din România. Astăzi vom realiza un nou interviu în cadrul secţiunii „Se poate mai bine în Bacău” în care vom discuta problemele tinerilor băcăuani. Îl am alături de mine pe Cristian Ghingheş. care este cunoscut pentru blogul său kristofer.ro.

Oxana Morari: Salut Cristi.

Cristian Ghingheş: Bună, mulţumesc pentru invitaţie.

Oxana Morari: Povestește-ne despre începuturile tale în calitate de blogger și tânar implicat în comunitatea băcăuană.

Cristian Ghingheş: Blogul l-am început în anul 2007 din nevoia că nu existau atunci publicaţii care să posteze în timp real ceea ce se întâmpla la nivelul judeţului Bacău şi, iniţial, am început un blog, la început era cristofer93blogspot.com, între timp a ajuns kristofer.ro, mult mai simplu, şi totul a început de la acest blog. Mergeam la evenimente, şi merg în continuare la evenimente, şi scriu de acolo. Nu numai că relatez, însă şi abordez  tot ce se întâmplă în Bacău din perspectiva personală, fac şi un research, îl corelez şi cu legislaţia şi încerc să văd dacă autorităţile respectă anumite drepturi ale cetăţenilor şi ale tinerilor după cum ai zis tu. Deci, totul a plecat de la blog, între timp, am început să fiu implicat în societatea civilă prin Consiliul Elevilor, asta în liceu, unde am făcut mai multe activităţi alături de colegii mei în interesul tinerilor din Bacău. A fost atunci, prin 2011 şi un marş anti-etnobotanice, acel marş care a condus la adoptarea unei hotărâri de Consiliu Local care, practic a scos în afara oraşului magazine de etnobotanice. Era o problemă foarte gravă atunci, erau cel puţin 2-3 cazuri la Spitalul Judeţean, pe zi şi după aceste acţiuni ale noastre, şi după ce consilierii locali au luat atitudine, şi au interzis etnobotanice la nivelul Bacăului, problema s-a diminuat. Acum nu ştiu dacă mai există cazuri, dar dacă există, sunt sigur că sunt foarte rare.

Oxana Morari: Știu că ai fost nominalizat pentru titlul de „Cel mai activ băcăuan al anului 2014”, campanie din cadrul proiectului „Cetățeni Activi pentru Bacău”. Ce a însemnat pentru tine această nominalizare?

Cristian Ghingheş: M-a luat prin surprindere, dar până la urmă e o recunoaştere, aşa, în primul rând, a lucrurilor pe care le scriu şi cred că ar conta foarte mult şi iniţiativa  băcăuanii vor piste pentru biciclete. Lucrurile pe care le fac, nu le fac din dorinţa de a arăta ceva sau pentru că vreau să fiu lăudat, sau apreciat. Pur şi simplu le fac, pentru că aşa simt eu şi pentru că noi toţi ar trebui să ne implicăm dacă vrem ceva să se întâmple în jurul nostru. Este, ca să zic aşa, un lucru care mă încurajează să merg mai departe.

Oxana Morari: Ştiam că problema pistelor din Bacău este un subiect foarte fierbinte pentru tine. Poţi să ne dai detalii?

Cristian Ghingheş: Da, problema pistelor care nu există. Eu sunt un biciclist înrăit, îmi place mie să spun. Mă dau cu bicicleta pe străzile Bacăului, în principiu, şi mi-ar plăcea s-o fac în mod organizat, nu să fac slalom printre cetăţeni, printre pietoni şi nici să fiu lovit de diverşi domni care, nu ştiu, au impresia că strada este a lor, şi nici să fiu oprit de poliţiştii primăriei care vă spun că din postura lor de părinţi mi-ar băga mâna în gură pentru că mă plimb cu bicicleta. Am mulţi prieteni care se plimbă cu bicicleta, unul dintre ei este Mihai Costi, blogger şi el şi amândoi am început un demers în primăvara anului 2014, în luna mai mai exact. Am început această pagină: băcăuanii voi piste pentru biciclete, pagină de facebook. Este, defapt, un proiect de lobby si advocacy prin care încercăm să punem presiune pe autorităţile locale ca să facă ceva în acest sens. Nu ştiu, să înceapă demersurile pentru realizarea pistelor pentru biciclete, pentru că aceste piste, în primul rând, ar reduce şi poluarea, ar spori confortul în trafic al şoferilor băcăuani, aglomeraţia din oraş s-ar reduce, asta în timp, evident, pentru că dacă construim astăzi pistele, nu ne putem aştepta ca mâine să vedem toţi băcăuanii mergând cu bicicleta, însă ca băcăuanii să meargă cu bicicleta, trebuie să facem infrastructură. La început autorităţile spuneau că: nu facem piste pentru că nu există biciclişti. Păi, hai să ne întrebăm mai întâi de ce nu există biciclişti, păi tocmai de aceea că nu există infrastructură. Adică dă-mi infrastructură şi o folosesc, iar când spun infrastructură mă refer şi la piste, dar şi la parcări de biciclete. Aş vrea să existe parcări pentru biciclete, în primul rând, la şcoli sau la universităţi, dar ele nu există şi atunci am început această iniţiativă. Am avut şi nişte acţiuni anul trecut: marşul bicicletelor în luna mai şi night ride la sfârşitul verii. Anul acesta ne vom înteţi activităţile, dar, pe de altă parte, am făcut şi câteva demersuri oficiale, cereri de informaţii publice atât la poliţia rutieră, cât şi la Primărie şi încercăm să intrăm în contact cu autorităţile să-i convingem, nu ştiu, să facă nişte dezbateri publice, să găsim soluţii împreună pentru că eu sunt conştient că Bacăul are infrastructură rutieră comunistă şi că e destul de greu să pui pistele, însă dacă tot modernizăm străzile aşa cum se întâmplă acum, de exemplu, cu toată strada Milcov, Mioriţei de ce să nu includem şi piste pentru biciclete în proiect? asta ne deranjează pe noi, asta este ceea ce încercăm noi să aducem  în atenţia autorităţilor.

Oxana Morari: Am văzut la un moment dat că încercaţi să semnaţi o petiţie, să colectaţi mai multe semnături, aveţi rezultate în acest sens sau mai continuaţi să colectaţi semnături?

Cristian Ghingheş: Încă n-am dat drumul la petiţia oficială, cea scrisă, însă noi credem că demersul nostru pe facebook reflectă destul de bine dorinţa oamenilor, sunt deja 2000 şi ceva, aproape 2200 de like-uri însă anul acesta, chiar acum zilele acestea, punem bazele unei petiţii oficiale, vrem să strângem semnături atât în magazine de biciclete din Bacău, pentru că şi ei au de câştigat din acest demers al nostru, dar şi la restaurantele din Bacău care ne sunt prietene, mă rog, sau şi care vor să susţină demersul, şi la agenţii comerciali care vor să găzduiasă petiţia. Vom duce acolo petiţiile şi le vor putea semna. Aceste detalii vor fi disponibile pe pagina noastră în momentul în care vom lansa petiţia, însă vrem ca această petiţie s-o depunem în primăvară, când răsar ghioceii atunci să facem şi o acţiune, cum ne-am obişnuit, de amploare, să arătăm autorităţilor încă o dată că există biciclişti în Bacău, că noi asta încercăm să facem prin acest demers. Să ducem petiţia, să o depunem la Primărie. Deocamdată ne gândim dacă să o ducem sub formă de iniţiativă cetăţenească care să se transforme în hotărâre la Consiliul Local, încă ne gândim la asta, pentru că un proiect de hotărâre presupune şi o analiză tehnică destul de complicată. Trebuie să ne întâlnim şi cu arhitecţi şi cu alţi oameni pentru a discuta lucrul acesta. Cu toate că există nişte proiecte făcute la Primăria Bacău şi chiar plătite cu bani grei anii trecuţi, proiecte de sute de mii de euro pe care nu le-am văzut, iar dacă aceste proiecte sunt cuprinse în acele liniuţe clasate pe Calea Mărăşeşti, Republicii şi 9 Mai, e grav. Apropo, poliţia nu le recunoaşte pe acelea, adică sunt trasate şi spun aşa: astea sunt nişte pseudopiste. Atunci când am făcut demersul la Primărie asta au spus: s-ar putea ca astea să fie piste, dar nu suntem siguri că sunt. S-a încercat realizarea unor piste, dar nu sunt recunoscute, nu sunt sigure.

Oxana Morari: Cum vezi tineretul din județul Bacău? Se implică în diverse activități sau  este unul pasiv, neutru, latent?

Cristian Ghingheş: Eu cred că tinerii se implică în diferite activităţi, însă mai mult în cele de voluntariat. Sunt foarte mulţi voluntari la nivelul Judeţului Bacău, mai ales printre liceeni este o modă să faci voluntariat, eu cel puţin asta văd în grupurile mele de prieteni şi pe unde mă duc prin licee, mulţi fac voluntariat şi n-o fac pentru vreo diplomă pentru că vor să plece să studieze în afară, să ştiţi că mulţi o fac chiar din plăcere pentru ai ajuta pe alţii. Fac voluntariat mai ales în proiectele sociale, pentru că trebuie să fim sinceri, Bacăul este un judeţ destul de sărac, chiar dacă cifrele spun alte lucruri în ultimii ani, că avem nişte companii care ridică compania băcăuană, trebuie să ne uităm la oameni şi să vedem că nu o ducem aşa de bine, să fim realişti. Ce-am constatat, este că tinerii nu se implică şi în zona asta de schimbare a deciziilor, de influenţarea deciziilor, adică se implică în voluntariat, dar nu se implică destul de mult sau cum ar trebui să se implice, după părerea mea, în zona asta de influenţare a factorului administrativ şi politic ,de a adopta nişte decizii în favoarea tinerilor. Eu cred că aici trebuie să insistăm mai mult şi am tot vorbit şi cu Consiliul Elevilor, spre exemplu, şi tot încurajez să facă cereri pentru informaţii publice, să meargă la Primărie, la Consiliul Judeţean, să facă presiune pe autorităţi ca să respecte drepturile lor, că până la urmă ei pentru asta sunt acolo reprezentanţi, da, şi ca să facă anumite proiecte de dezvoltare personală, dar mai ales pentru a reprezenta tinerii şi interesele lor.

Oxana Morari: După părerea ta, ce ar trebui să facă tinerii care își doresc oportunități de dezvoltare în orașul lor?

Cristian Ghingheş: Să le ceară, să se implice şi să fie foarte activi şi vocali. Eu cred că tinerii, chiar şi cei din licee ar trebui să aibă mai multă încredere în dorinţele lor, să şi le afirme, să iasă în presă cu comunicate şi să pună presiune pe autorităţi.

Oxana Morari: În cadrul Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bacău  sunt trecute proiecte care au drept țintă tineretul băcăuan, precum : „Bacăul –oraşul care învaţă, proiect de activare a tuturor categoriilor de elevi spre şcoală şi educaţie” sau „Înființarea interprinderilor de tip spin-off pe lângă universități pe baza contractelor cu agenții privați”. Această întrebare vine în contextul cercetării tale privind existența unei Strategii de Tineret la nivelul Municipiului Bacău. Ai auzit de implementare acestor proiecte?  În urma cererilor transmise de tine în atenția Consiliului Local Bacău ai reușit să afli care e  strategia acestei instituții cu privire la tineretul din Municipiul Bacău?

Cristian Ghingheş: Am impresia că tu eşti studentă la universitate sau ai fost?

Oxana: Sunt.

Cristian Ghingheş: Aşa, eşti şi era acolo un proiect cu activităţi de spin-off, ai văzut vreodată ceva implemetat de acest gen?

Oxana Morari: Nu, nu am văzut.

Cristian Ghingheş: Prin urmare, aceste lucruri sunt în strategiile de dezvoltare a Municipiului Bacău, însă nu le vedem concretizate. Unele sunt oportune, altele mai puţin oportune, nu vedem nimic din partea autorităţilor, ca să zic aşa, pentru a încuraja tinerii, în primul rând, să rămână în Bacău, pentru că după cum vedeţi, tinerii după ce termină liceul pleacă în alte oraşe să studieze. Tu eşti din Republica Moldova şi ai venit aici să studiezi la universitate şi e chiar foarte bine, însă ar trebui să-i încurajăm pe tinerii din Bacău să rămână aici, nu să plece ori în afară, ori în alte oraşe. Într-adevăr, universităţile din alte oraşe sunt mult peste cele din Bacău, însă autorităţile trebuie să aibă un cuvânt de spus în această chestiune, trebuie să dezvolte şi învăţământul local, să investească în el, să le ofere tinerilor centre de tineret unde să se adune şi să facă tot felul de activităţi, să se împrietenească şi să se dezvolte, să aducă şi investitori şi să ofere anumite workshopuri pentru ca aceştia, ca mai apoi, să aducă posibilităţi de angajare chiar aici, în Bacău. Ar trebui, cred eu, adoptată şi o strategie de tineret la nivelul judeţului şi municipiul  Bacău, pentru că în această strategie de dezvoltare sunt încluse nişte activităţi de tineret pe care Primăria nu le-a făcut până acum şi cred că ar trebui insistat pe acest lucru.

 Eu când am cerut aceste informaţii pe care le-am pus pe blog când am scris despre zona de tineret din Bacău, le-am cerut şi să-mi spună care sunt programele primăriei dedicate tinerilor şi mi-au dat acel program de burse pentru elevii care performează la şcoală, un program admirabil, aş spune eu,dar  mai mult cu tentă electorală, mai ales dacă e să ne uităm la ce s-a întâmplat toamna aceasta când au devansat Gala Învăţământului înainte de alegeri cu toate că ea se desfăşura înainte în  luna decembrie, iar ei au pus-o în luna noiembrie, fix înainte de alegeri, asta cel puţin mie mi se pare că au făcut acest lucru cu scop electoral. La un moment dat, mi-au mai spus că activităţi pentru tineri ar fi festivalul Arlekin şi Zilele Bacăului. Hai să fim serioşi, am fost şi noi la zilele Bacăului, nu punem la îndoială distracţia, adică şi ea e discutabilă la Zilele Bacăului, mai ales pentru tinerii care trăiesc în lumea modernă, dar ne dezvoltăm cumva acolo? Aceste activităţi precum Zilele Bacăului aduc un plus-valoare tinerilor? Adică îi învaţă ceva? Sunt şi nişte seminare, nişte workshopuri sau nişte lucruri care să-i dezvolte pe tineri? Nu cred.

Oxana Morari: Dar ai încercat să afli dacă reprezentanţii de la Consiliul Judeţean din Bacău au anumite strategii pentru tineri?

Cristian Ghingheş: Păi, atunci când am cerut aceste informaţii, am întrebat: aveţi strategii pentru tineret ? Şi au spus că nu există, nici măcar n-au făcut referire la aceste puncte pe care tocmai tu le-ai enunţat în strategia de dezvoltare locală, nici măcar nu le-au căutat pe astea sau dacă ştiau că există astea în strategie. Adică ar fi putut să spună: nu avem strategii de tineret, însă avem o secţiune în strategia  de dezvoltare locală şi acolo tratăm zona de tineret. Deci, nu au. Zilele trecute s-a aprobat la nivel naţional Strategia Naţională de Tineret  2015-2020, dacă se vor face paşi pentru adoptarea unei strategii la nivelul Bacăului, şi la judeţ şi la municipiu, mi-ar plăcea să nu fie ca această strategie naţională pentru că este un document de peste 40 de pagini care include foarte multe statistici despre tineri, destul de actuale şi relevante şi nişte obiective, dar obiectivele sunt trecute la modul dezvoltarea învăţământului universitar, fără obiective clar definite, obiective SMART, adică specifice, măsurabile, abordabile, realiste şi încadrate în timp. Pur şi simplu sunt trecute aşa, la general: realizarea, dezvoltarea…sunt nişte cuvinte mari care nu spun nimic, fără obiective clare. Şi mi-ar plăcea ca la nivelul Bacăului, dacă facem paşi în sensul ăsta, să cerem nişte lucruri clare, adică să stipulăm şi să punem presiune pe autorităţi să facă o strategie în aşa fel încât să-i putem constrânge şi cu termenii limită.

Oxana Morari: Ai înaintat cereri pe legea 544/2001 (privind liberul acces la informații de interes public) pe această temă și în atenția Consiliului Județean Băcău?

Cristian Ghingheş: Nu, dar urmează. Şi n-o să merg neapărat pe strategie de tineret, pentru că  cred că aceste proiecte locale trebuie desfăşurate în comune, acolo la nivel local. Voi pune în informaţii publice mai ales date, privind învăţământul din judeţ şi accesul tinerilor la educaţie şi despre condiţiile de trai, pentru că deja când vorbim despre strategii de tineret şi despre proiecte de dezvoltare personală la nivelul judeţului, deja putem să spunem că vorbim despre fineţuri, despre…, nu ştiu, despre un desert, ca să zic aşa. Pe când în judeţ…hai că pe Valea Muntelui oamenii o mai duc cât de cât okey, însă dacă mergem înspre zona de est, Vaslui, în colo, Valea Plângerii, Răchitoasa, Coloneşti, vedem că acolo tinerii nici măcar nu au cu ce să se îmbrace, nu au oportunităţi de dezvoltare absolut deloc şi cred că ar trebui acolo de investit, mai ales în învăţământ pentru că abandonul şcolar este destul de ridicat şi în judeţul Bacău, parcă nouă-zece la sută. Deci, din zece copii care se apucă de şcoală, unul se lasă într-un an, ceea ce e alarmant, zic eu. Păi,în loc să vorbim de oportunităţi de dezvoltare de acest gen, proiecte…ar trebui să vorbim despre traiul elevilor, că nu au posibilităţi, efectiv, de a merge la şcoală şă înveţe şi acea şcoală cum o fi ea, cu acestă programă învechită. În primul rând, la asta ar trebui să ne uităm, pentru că judeţul Bacău este destul de sărac, zona asta, hai să ne amintim, este una dintre cele mai  sărace zone ale Europei, zona asta de nord-est din România. Asta o să-i întreb: ce programe au pentru sprijinirea tinerilor, înafară de ghiozdanul şcolarului şi un măr la şcoală.

Oxana Morari: Într-unul din articole ai menționat: „ O să îi caut până în gaură de șarpe pe ceilalți tineri pasionați de adevărata schimbare, care sunt sinceri și care nu se complac în falsa diplomație ce ne este băgată pe gât de această societate.”  Până în momentul de față, ai reușit să-i  aduni în jurul tău pe acești tineri?

Cristian Ghingheş: Nu pot să zic că am reuşit să-i adun în jurul meu şi asta şi din cauza faptului că în articolele mele sunt destul de critic şi îi taxez pe cei care aleg să fie oportunişti în loc să lupte pentru drepturile celor care îi reprezintă: ori elevi, ori studenţi, iar ei aleg să fie oportunişti şi de dragul unui post, nu ştiu, într-o autoritate publică sau a unui loc de muncă să facă blat cu autorităţile şi să nu spună lucrurilor pe nume, să nu reprezinte colegii. Dar lucrez în sensul ăsta, ca să zic aşa. Şi la Bucureşti, şi la Bacău am prieteni cu care colaborez. Uite, spre exemplu vrem să punem bazele, la Bucureşti, unei asociaţii care să se ocupe cu acest lucru, cu reprezentarea tinerilor la modul real, concret, pentru că avem Consiliul Tineretului, Forumul Tineretului, însă după cum vedem, în aceste forumuri, consilii au proiecte finanţate de  Ministerul Educaţiei sau de Ministerul Tineretului, deci, practic ele depind de finanţarea guvernamentală şi cu toate că sunt organizaţii nonguvernamentale, nu au cum să lupte pentru drepturile tinerilor, pentru că sunt oarecum într-o colaborare tacită şi într-o subordonare tacită cu autorităţile, cu guvernarea. Noi asta vrem, să aplicăm pe fonduri externe, mai ales şi să avem programe de monitorizare, în primul rând, a societăţii civile de tineret, vrem să monitorizăm tot ce înseamnă studenţi, senatori, studenţi-reprezentanţi, atât în Bucureşti cât şi în Iaşi. Am câţiva prieteni în Iaşi care luptă pentru aceste lucruri şi fac acolo scandal la universitate pentru că n-au condiţii. Dar pe de altă parte, vrem să punem presiune pe autorităţi măcar să respecte drepturile din legislaţie. Să dau un exemplu: Există legea educaţiei Nr. 1/2011 care a fost ciuruită în ultimii ani de către Ordonanţa de Urgenţă, sistematic. Cel puţin anul trecut ne amintim de ordonanţa 49 care a schimbat 100 de articole şi a şi luat dreptul elevilor de a participa în Consiliul de Administraţie. Deci, ei participă doar aşa, când vrea directorul…Şi mă întorc la legea educaţiei, aceasta spune că studenţii se bucură de reducere de 50 la sută pentru transportul pe raza României, atât rutier, cât şi feroviar, naval şi această lege este încălcată, şi este încălcată chiar de CFR care este de stat. Spre exemplu, un elev care călătoreşte de la Bacău la Bucureşti, să căutaţi pe CFR călători, nu va avea niciodată reducere la transport de 50 de sută, deci niciodată, pentru că reducerea 50 la sută conform unei hotărâri de guvern foarte vechi, din ‘96 spune că elevii se pot bucura de reducere doar în regiune, adică doar în zona asta. Nu ştiu, legea educaţiei spune că se bucură de reducere 50 la sută oricum şi oricând. Şi noi asta vrem, vrem să cerem autorităţilor şi guvernului să respecte legea şi să uşureze accesul studenţilor la aceste drepturi.

Eu mă întreb de ce eu ca student trebuie să stau anual la coadă pentru viză şi pentru carnet, pentru legislaţia de transport, dar şi pentru carnetul de cupoane, de ce să am doar 24 de călătorii subvenţionate cu 50 la sută şi de ce să stau la coadă doar pentru aceste cupoane, ştiind prea bine cum funcţionează secretariatele din România, stai acolo la coadă şi au program până la ora 12.00, dacă îşi servesc cafeaua trebuie să aştepţi. De ce nu putem avea un card cu care putem intra şi la muzee, aproape gratuit, pentru că avem reduceri 75 la sută la cele de stat, şi acel card să-l prezentăm şi la CRF şi să ne dea automat reducere 50 la sută? De ce nu putem avea un sistem informatizat, foarte uşor? Şi prin asociaţia pe care vrem s-o înfiinţăm la Bucureşti, vrem să luptăm în primul rând la nivel naţional pentru democratizarea învăţământului românesc şi pentru drepturile tinerilor, pentru că sunt ONG-uri acum, dar nu fac nimic.

Oxana Morari: Mulţumesc frumos de informaţii.

Cristian Ghingheş: Cu mare plăcere. Şi eu de invitaţie.

Oxana Morari, voluntar comunicare în cadrul proiectului „Cetățeni Activi pentru Bacău” din partea Asociației Un Zâmbet Bacău.

Sursă poze: Facebook-arhivă personală