Nistor Vasile – Defrişările pădurilor, un atentat la siguranţa naţională
Domnul Vasile Nistor:
Domnule presedinte.
Declaratia mea politica se intituleaza „Defrisarile padurilor, un atentat la siguranta nationala”.
Despaduririle sau, mai exact, totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate complet de pe anumite suprafete au crescut nejustificat in ultima perioada in Romania. Cauzele principale ale despaduririlor si defrisarilor masive ale padurilor sunt determinate atat de taierile haotice, cat si de administrarea iresponsabila a fondurilor silvice, legile prost concepute si prea putin aplicate.
Din nefericire, niciunul din guvernele Romaniei de dupa 1989 nu a reusit sa faca ordine in sistemul silvic autohton, taierile fara discernamant imbogatind un numar restrans de oameni, in detrimentul prejudiciilor imense aduse statului.
Taierile ilegale de paduri in Romania, un fenomen care dureaza de ani de zile, au fost generate, in principal, de permisivitatea legislatiei in domeniu, deoarece pentru hotii care praduiesc fondul forestier national justitia a decis, in majoritatea covarsitoare a cazurilor, neinceperea urmaririi penale. Astfel, s-a ajuns in situatia ca dupa 1990 sa fie taiate peste 80 de milioane de nr de lemn, efectele fiind cuantificate in pagube enorme produse comunitatilor locale: inundatii devastatoare si scurgeri de torenti care au distrus totul in calea lor.
Despaduririle sunt cel de-al doilea factor major al cresterii nivelului de gaze cu efect de sera in atmosfera, dupa arderea combustibililor fosili. Fenomenul este atat de complex, incat taierile din Romania au atras atentia inclusiv americanilor de la NASA, care finanteaza un studiu de cercetare a suprafetelor de padure taiata in Romania in perioada 1990 – 2000. Studiul este inca in derulare si s-au cercetat deja aproximativ 62% din suprafata impadurita a tarii.
Rezultatele obtinute pana acum arata ca au disparut circa 2,4% din suprafetele de padure, o cifra enorma avand in vedere ca padurile romanesti se situeaza sub media europeana. Cele mai multe despaduriri sunt localizate in Apuseni, in judetul Suceava si secuime, zone unde au fost si cele mai mari retrocedari.
Americanii au stabilit, fara echivoc, ca Muntii Rarau, Muntii Gutai, in zona Bran si Zamesti, padurile au fost defrisate in cantitati imense, iar in Rezervatia „Pietrosul Rodnei” a disparut intreaga banda marginala de 5 km lungime.
Extrem de interesant si de daunator, spun eu, este faptul ca Romania raporteaza in statistici oficiale mult mai multe paduri decat cele existente acum zece ani, desi valoarea prejudiciului produs de furtul de lemne a ajuns la peste 5,7 milioane de euro. insusi ministrul de resort recunoaste ca datele oficiale nu coincid cu realitatea din teren.
Mai mult, Institutul National de Statistica a comunicat oficial, zilele trecute, ca suprafata fondului forestier din Romania a crescut aproape insesizabil anul trecut, cu 0,1% fata de 2011, la 6,52 de milioane de hectare.
Pe de alta parte insa. Romania risca sa ramana fara padure in urmatorii zece ani, potrivit unui recent studiu al Organizatiei „Greenpeace”. Prestigioasa organizatie a avertizat ca in fiecare an dispar 28 000 de hectare de padure si in fiecare ora sunt retezate 3 hectare.
Principalele solutii impotriva defrisarii sunt multiple, dar prioritara, consider eu, este modificarea legislatiei. Un prim si important pas este educarea si informarea oamenilor a caror decizie influenteaza direct sau indirect soarta padurilor. Educatia trebuie initiata, promovata si in randul tinerilor, cei care, in functie de ce paduri va mosteni Romania, vor trebui sa fie responsabili de pastrarea lor peste generatii.
Responsabilitatea generala se va putea face insa doar prin pedepse direct proportionale cu prejudiciile despaduririlor, respectiv considerand infractiunile silvice drept un atentat la siguranta nationala. Modificarea Codului silvic trebuie sa prevada sanctiuni adecvate efectelor devastatoare ale taierilor de paduri, deoarece, in caz contrar, situatia se va perpetua, va scapa de sub control si, in continuare, nimeni nu va fi gasit vinovat.
De asemenea, masurile trebuie indreptate si impotriva celor care sunt platiti de statul roman sa aiba grija de fondurile forestiere, dar care se ascund in spatele legilor prost facute. In acest moment, mafia lemnului are deja 30 000 de dosare penale deschise in ultimii doi ani, dar justitia nu prea are temei legal si motive pentru condamnarea acestor jefuitori de paduri.
Imi exprim speranta totusi ca actualul Guvern USL va face dreptate in acest sector putred si va gasi metodele optime pentru a face curatenie generala in acest mare jaf national al aurului verde al Romaniei.
Multumesc.