Miron Smarandache – declaraţie politică având subiectul “Autostrăzile României, de la tăierile inutile de panglici la Masterplanul General de Transport”

“Autostrăzile României, de la tăierile inutile de panglici la Masterplanul General de Transport”

Foarte mulţi români se întreabă de ce ţara noastră a rămas codaşă la capitolul transporturi şi infrastructură, mai exact la numărul extrem de mic al kilometrilor de autostradă daţi în folosinţă după 1990. Sunt multe argumente care ar putea sta la baza unei asemenea analize complexe. Unele dintre motivele stagnării României din perioada guvernelor de tristă amintire Băsescu-Boc, ies acum la suprafaţă. Sute de milioane de euro au fost furaţi efectiv din bugetul naţional în perioada 2009-2012, bani care ar fi putut fi folosiţi pentru construcţia autostrăzilor mult-aşteptate de români…

Departe de mine să interpretez în mod populist situaţia, conform dictonului stereotipal consacrat cu aruncarea “pisicii” pe… greaua moştenire. Aici este vorba despre realităţi probate de justiţie! Foarte mulţi bani au fost jefuiţi în acea perioadă din bugetul ţării. Şi atunci, întrebarea “de ce nu s-a făcut cutare şi cutare investiţie?”, adică de ce nu avem autostradă de la Nădlac la Constanţa şi de la Iaşi la Bucureşti, devine lovită de realitate, nu numai de nulitate…

Să ne amintim, în consecinţă, ce a generat starea deplorabilă a infrastructurii româneşti de transport. Să ne reamintim de panglicile tăiate de doamna ministru Boagiu şi de lipsa de performanţă a PDL la conducerea Ministerului Transporturilor. Reprezentanţii liberalilor de acum, fie că s-au numit PD, PDL sau PNL, au ocupat funcţia de ministru al transporturilor aproape o treime din perioada postdecembristă şi au contribuit în mod nefericit la prăbuşirea acestui domeniu atât de important pentru dezvoltarea României. Pentru liderii portocalii, galbeni şi de alte culori, acest portofoliu a reprezentat un canal sigur de acces la banii publici, dar şi un exerciţiu de putere în relaţiile cu alţi parteneri politici, cu mediul de afaceri, dar şi în interiorul propriului partid. Astfel, cel mai grandios program de construcţii de autostrăzi anunţat în România s-a concretizat, în ultima guvernare PDL-istă de la Transporturi, abia în ceva mai mult de 90 de kilometri de autostradă… Pentru a putea onora promisiunea electorală din 2008, de aproape 1.000 kilometri de autostradă, fostul Executiv ar fi avut nevoie de încă 12 ani, şi tot nu ar fi terminat! În acest timp, am pierdut investiţii şi reputaţie în plan european, World Economic Forum plasând România pe locul 134 din 139 de state, la capitolul calitatea drumurilor.

Pentru ca oamenii să cunoască adevărul, iată ce promitea PDL în campania electorală pentru domeniul Transporturi: “- 836 de kilometri de autostradă, potrivit Programului Naţional “Autostrăzile României”, un program de 18,6 miliarde de euro pentru perioada 2009-2012; – 10.000 de kilometri de drumuri judeţene; – investiţii în căile ferate, astfel încât viteza de circulaţie să crească cu 50% prin modernizare, precum şi infrastructura în transporturile maritime, navale şi porturi.” Ce s-a realizat din toate acestea? Nimic sau aproape nimic!

Pentru comparaţie, trebuie spus că Guvernul PSD a reuşit să lanseze oficial primul Masterplan General de Transport al României de după 1989, document avizat favorabil de Comisia Europeană şi care a început deja să fie pus în aplicare. De altfel, oficialii de la Bruxelles au apreciat public paşii importanţi făcuţi de Ministerul Transporturilor pentru a finaliza acest document care urmează să fie completat în aceste zile cu anumite observaţii transmise de către specialiştii europeni. Important este faptul că avem pentru prima dată în istorie un asemenea document integrat, care va beneficia, fără îndoială, atât de susţinerea europeană, cât şi de alocarea finanţărilor necesare pentru punerea sa în aplicare. Până acum a fost finalizată lista de proiecte pentru toate domeniile de transport: rutier, aerian, feroviar, naval şi centre multimodale, care respectă criteriile economice, sociale şi de mediu impuse de Comisia Europeană, astfel încât să avem un Masterplan General de Transport care să răspundă adevăratelor nevoi de dezvoltare economică şi socială a României.

Iată aşadar premise îmbucurătoare privind evoluţia ţării noastre şi din acest punct de vedere, iar concretizarea acestui document complex va fi resimţită pozitiv în cel mai scurt timp de fiecare român.