România trebuia să primească peste nouă miliarde de euro până în 2013 prin PNDR, mai mult de 80% din aceşti bani provenind din bugetul Uniunii Europene. Din această sumă, 3,9 miliarde euro trebuiau alocaţi pentru creşterea competitivităţii agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, prin sprijinirea investiţiilor, a pregătirii profesionale şi a serviciilor de consultanţă.

După cum ştiţi, obiectivul principal din perioada anterioară de referinţă era încurajarea fermelor de semisubzistenţă să devină performante, precum şi dezvoltarea grupurilor de producători pentru a beneficia de creşterea calităţii produselor.

Din nefericire, fondurile pentru dezvoltarea rurală încă nu pot fi accesate aşa cum se cuvine în România din cauza lipsei normelor de aplicare, a ghidurilor de accesare a fondurilor şi a altor cerinţe de ordin tehnic, încă necunoscute potenţialilor beneficiari.

Consider că, în cazul în care nu se emit reglementările respective pentru derularea Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020, agricultura românească riscă să piardă sume consistente din partea Uniunii Europene, aşa cum s-a întâmplat şi în alte situaţii similare de finanţare. Mai mult, nepunerea urgentă în aplicare a PNDR va avea efecte negative şi în plan social, existând riscul ca în cel mai scurt timp să nu mai găsim tineri dispuşi să se stabilească în zona rurală.

În aceste condiţii, cred că ministrul agriculturii trebuie să ne spună concret care este stadiul implementării acestui Program absolut necesar viitorului agriculturii româneşti, dar şi ce sume au fost acordate până acum, la nivel naţional, şi în judeţul Bacău.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Poți publica primul comentariu la acest articol.

Lasă un comentariu

Please enter your name. Please enter an valid email address. Please enter a message.