Melinte Ion – Atenţie! Cum se aplică Legea nr.165/2013!
Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă
Domnul Ion Melinte:
“Atenţie! Cum se aplică Legea nr. 165/2013!”
Promovarea acestei legi poate avea consecinţe grave asupra cercetării agricole naţionale şi asupra absorbţiei fondurilor europene alocate cercetării.
Începând cu anul 1990, cercetarea agricolă din ţara noastră a fost supusă unor presiuni negative, astfel că:
- reducerea suprafeţelor unităţilor de cercetare va duce la imposibilitatea protejării tezaurului naţional de germoplasmă (conservat de unităţile de cercetare-dezvoltare începând de la înfiinţare până în prezent) şi asigurării producerii seminţelor din soiurile româneşti, adaptate la condiţiile specifice din ţara noastră, prin rezistenţa sporită la temperaturi extreme, boli şi dăunători, libere de patogeni sistemici;
- importul de sămânţă, soiuri şi hibrizi neadaptaţi condiţiilor ecoclimatice din ţara noastră va însemna creşterea fără limite a preţurilor la seminţe şi material săditor. Experienţa ultimilor 10 ani a demonstrat că introducerea fără “bariere” a soiurilor, hibrizilor străini a condus la introducerea şi răspândirea unor boli virotice şi criptogramice de carantină (microplasmoze la cereale păioase, focul bacterian, cancerul bacterian, fitoplasmoze, viroze şi alte boli sistemice), cu consecinţe grave asupra producţiei agricole pe suprafeţe mari.
Apreciez că este o stringentă nevoie să se acorde cercetării agricole atenţia cuvenită, pe care programul de guvernare a considerat-o prioritate naţională susţinută de stat, indispensabilă dezvoltării durabile a agriculturii româneşti, fiind activitatea generatoare de progres economic şi social.
Potrivit Declaraţiei de la Lisabona şi a Politicii Agricole Comune 2014-2020, Uniunea Europeană îşi propune să dezvolte în decurs de un deceniu cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere, principalele direcţii de acţiune fiind societatea informaţională, educaţia şi cercetarea; pentru politica europeană în domeniul cercetării, devine esenţial conceptul de “spaţiu european de cercetare”.
Integrarea României în Uniunea Europeană a impus susţinerea şi perfecţionarea activităţii de cercetare, înlăturarea obstacolelor existente în finalizarea procesului de reconstrucţie şi revigorarea întregului sistem de cercetare-dezvoltare din agricultură, pentru ca ştiinţa, pe bază de cunoaştere, conform conceptului european, să devină factor promotor în modernizarea agriculturii ţării noastre.
Menţionez că Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi unităţile subordonate au retrocedat peste 126.000 ha din 1990 şi până în prezent. Pentru protejarea cercetării din domeniul agricol, actuala suprafaţă de 30.000 ha reprezintă suprafaţa minimă, absolut indispensabilă pentru buna funcţionarea a activităţii de cercetare-dezvoltare, astfel ca aceasta să-şi realizeze obiectivele propuse.
Deoarece, în prezent, Agenţia Domeniilor Statului mai administrează aproximativ 400.000 ha de teren la nivelul ţării, consider oportun să se retrocedeze cu prioritate aceste terenuri şi să fie protejate terenurile aflate în administrarea institutelor şi staţiunilor de cercetare-dezvoltare pe care statul are investiţii mari şi pe care să se desfăşoare activitatea de cercetare din domeniul agricol.
În concluzie, trebuie analizată cu atenţie situaţia prezentată, şi, potrivit respectului şi sprijinului care sper că vor fi acordate activităţii de cercetare agricolă, instituţiile statului vor acţiona în favoarea cercetării agricole româneşti.