Marcel Bujor – Răspuns cu privire la întrebarea referitoare la reabilitarea infrastructurii Judecătoriei Onești
Stimate domnule Senator,
Urmare a întrebării adresate ministrului justiţiei şi înregistrate la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul sub nr. 1.124/DRP din 02.03.2015, cu obiectul Reabilitarea infrastructurii Judecătoriei Oneşti, vă comunicăm următoarele:
Starea fizică a clădirii în care funcţionează Judecătoria Oneşti si nivelul dotărilor de care dispune aceasta sunt cunoscute la nivelul Ministerului Justiţiei.
Sediul actual al instanţei a fost construit în perioada 1972 – 1973, în baza Hotărârii Consiliului Municipal nr. 74 din 07.01.1972, prin care s-a aprobat şi nominalizat construirea unui sediu nou pentru Judecătoria şi Procuratura Gh. Gheorghiu – Dej.
De la edificarea sa şi până în prezent clădirea a fost supusă periodic lucrărilor de întreţinere curentă, dar şi unor lucrări mai ample de intervenţie, după cum urmează: în anul 1994, la şarpantă şi învelitoare; în anul 1999, reparaţii curente interioare şi exterioare la instalaţiile electrice, sanitare şi de încălzire; în anul 2002-2003, la instalaţia de încălzire centrală, inclusiv introducerea unei centrale termice proprii.
Nivelul bugetelor anuale alocate Ministerului Justiţiei nu a putut asigura susţinerea unor ample lucrări de intervenţie asupra fondului construit şi nici reînnoirea şi modernizarea dotărilor necesare pentru realizarea în bune condiţii a actului de justiţie.
Cu toate acestea, în calitatea sa de ordonator principal de credite şi de titular al dreptului de administrare, instituţia noastră face eforturi în direcţia identificării unor noi surse de finanţare, pentru a răspunde solicitărilor venite din teritoriu.
În acest sens, amintim că în data de 10.12.2014, la propunerea Ministerului Justiţiei, a fost aprobat de către Guvern Memorandumul dintre Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (M.D.R.A.P.) şi Ministerul Justiţiei având ca temă demararea a trei programe de investiţii în infrastructura instanţelor judecătoreşti şi parchetelor[1], ce se vor realiza prin bugetul M.D.R.A.P., respectiv prin Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, derulat de Compania Naţională de Investiţii S.A., precum şi din alte surse legal constituite, din bugetul altor ordonatori principali de credite
[1] Cete 3 programe de investiţii aprobate prin Memorandum sunt: 1. Programul naţional de consolidare a infrastructurii instanţelor de judecată aflate în municipiile reşedinţă de judeţ ce are ca obiectiv principal îmbunătăţirea infrastructurii sediilor instanţelor prin reabilitarea sediilor instanţelor, dar şi execuţia unor noi sedii; 2. Programul naţional de consolidare a infrastructurii sediilor de parchete aflate în municipiile reşedinţă de judeţ ce are ca obiectiv principal finalizarea lucrărilor de investiţii aflate în curs de execuţie sau construirea unor noi sedii pentru parchete; 3. Cartierul pentru justiţie în Bucureşti ce are ca obiectiv principal concentrarea intr-un singur sit a unui număr mare de instituţii din cadrul sistemului judiciar, printre care amintim: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Curtea de Apel Bucureşti, Judecătoriile Sectoarelor 2 şi 5, Parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri.