Declaraţie politică Dumitru-Marcel Bujor: „Adunarea Popoarelor din Kazahstan – modelul unităţii şi armoniei interetnice”

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Membrii Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României au avut, în data de 3 martie, o întrevedere cu Excelenţa Sa domnul Daulet Batrashev, ambasadorul Republicii Kazahstan, şi o delegaţie a Parlamentului Republicii Kazahstan, condusă de domnul Serile Akylbai, preşedintele Comisiei de legislaţie constituţională, sistem judiciar şi organe de aplicare a legii din Senatul Republicii Kazahstan.

Discuţiile au vizat tendinţa ascendentă a relaţiilor dintre Kazahstan şi România, precum şi situaţia comunităţii româneşti din Kazahstan, în contextul în care la recensământul din 2010, în Republica Kazahstan, în grupa etnică români/moldoveni s-au înregistrat 21 054 de persoane.

După întrevederea cu delegaţia din Republica Kazahstan, am participat la conferinţa cu tema „Adunarea Popoarelor din Kazahstan – modelul unităţii şi armoniei interetnice”, conferinţă organizată în parteneriat cu Camera Deputaţilor, Ambasada Republicii Kazahstan în România şi Institutul de Relaţii Internaţionale şi Cooperare Economică.

Adunarea Popoarelor din Kazahstan, constituită de către preşedintele Republicii Kazahstan, este o structură de stat ce apără drepturile tuturor minorităţilor naţionale. Republica Kazahstan este casă părintească pentru reprezentanţii a 140 de grupuri etnice şi a 17 confesiuni religioase. De aceea, instituţia Adunării Popoarelor din Kazahstan este un unic exemplu de consimţământ intercultural, interconfesional şi de asigurare a toleranţei.

Anul 2015 marchează 20 de ani de la înfiinţarea Adunării Popoarelor din Kazahstan, modelul kazahstanez de integritate, unitate, pace şi înţelegere reprezentând la ora actuală un model pentru întreaga lume.

Preşedintele Republicii Kazahstan îndeamnă poporul către unitate şi stabilitate: „înţelegerea dintre persoanele de etnii diferite reprezintă oxigenul vital. Trebuie să avem singuri grijă de unitatea noastră şi de înţelegerea dintre etnii.” Un discurs din care se pot

inspira şi liderii altor ţări, întrunirea poporului kazah devenind un model euro-asiatic unic de dialog al culturilor.

Am fost surprins de numărul mare de români care trăiesc pe teritoriului Kazahstanului. Majoritatea acestora provin din regiunile istorice româneşti Basarabia şi Bucovina de Nord, astăzi trăind dispersate în regiunile din nordul Kazahstanului, regiuni unde au avut loc deportările şi trimiterile la muncă forţată de către regimul sovietic în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Complet integraţi în viaţa Kazahstanului, românii se bucură de reprezentare în Adunarea Popoarelor din Kazahstan, au înfiinţat societăţi culturale româneşti, ce beneficiază de sprijinul statului kazahstanez pentru a-şi păstra specificul naţional, tradiţia şi limba. Kazahstanul i-a primit pe românii prigoniţi de regimul sovietic, le-a oferit dreptul la educaţie şi locuri de muncă. Românii pot vorbi liber limba română, îşi pot apăra interesele şi îşi pot păstra nestingheriţi tradiţiile.

Dacă punem în discuţie Ungaria, Ucraina sau Serbia, remarcăm faptul că minoritatea română nu beneficiază de drepturile pe care Kazahstanul le garantează minorităţilor sale şi sper ca în viitor astfel de state să se inspire din modelul kazahstanez de asigurare a armoniei interetnice şi interconfesionale.

Comunitatea românească este una reprezentativă, păstrează frumoasele noastre tradiţii populare româneşti şi beneficiază de ospitalitatea kazahă.

închei declaraţia politică, mulţumind pentru acest sprijin constant acordat minorităţii româneşti din Kazahstan şi apreciez relaţia bilaterală în acest sens ca fiind una exemplară.

Vă mulţumesc.