Municipiul Bacău este unul dintre codașele la nivel național în ceea ce privește implicarea cetățenilor în formularea deciziilor publice. Cu alte cuvinte, noi, băcăuanii, nu prea avem habar de ce decizii adoptă aleșii pe banii noștri și nu ne spunem punctul de vedere, atât din cauza faptului că ni se ascunde acest lucru, cât și pentru că, de ce să nu recunoaștem, nu suntem mai deloc interesați să știm aceste lucruri. Cel puțin așa reiese din interpretarea datelor culese într-o cercetare ce a avut ca obiect stimularea implementării Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrațiile municipiilor din România și ministere.

legea-52Joi, 10 decembrie 2015, am avut oportunitatea de a prezenta, în cadrul conferinței de presă intitulată „Consultarea publică sub lupă!”, rezultatele cercetării „M-am decis să mă implic – România 2015”, desfășurată de Academia de Advocacy din Timișoara, pe parcursul anului curent.

Foarte pe scurt despre Legea 52/2003

Legea 52/2003 privind transparența administrației publice locale și centrale obligă consiliile locale, județene și ministerele să publice orice proiect de act normativ cu minim 30 de zile înainte de a-l supune votului și să instituie o perioadă de 10 zile în care cetățenii pot interveni cu observații/recomandări asupra acestora. Toate intervențiile cetățenilor sunt înregistrate și obligatoriu primesc un răspuns, în cazul în care rămân neincluse în forma finală a deciziei.

Exemplu: Presupunem că la Consiliul Local Bacău se plănuiește organiarea Festivalului Zilele Bacăului în anul 2016. Înainte cu minim 30 de zile de a supune bugetul și programul de activități al evenimentului votului din plen, CL este obligat să publice forma propusă de inițiatori pe site-ul primăriei. Tot atunci, va stabili și perioada de 10 zile în care cetățenii pot trimite observații. Astfel, dacă o persoană/grup/organizație dorește să aducă o îmbunătățire programului (ex. să includă activități culturale sau să elimine tarabele cu mici și bere) va trimite în acest sens observația, pe email, urmând ca idea acestuia să se regăsească în noul program al festivalului sau, dacă propunerea nu a fost acceptată, să primească o justificare privind motivele respingerii. Mai mult, tot în această perioadă o organizație legal constituită poate solicita organizarea unei dezbateri publice (în sala de ședințe a CL, de exemplu) avându-i ca invitați pe decidenți, factorii interesați și cetățeni. Forma finală este dată tot de legiuitor (consilieri locali), însă având în vedere implicarea cetățenilor în tot acest proces este greu de crezut că recomandările acestora nu se vor regăsi măcar într-o proporție acceptabilă în desfășurarea evenimentului.

Care a fost scopul cercetării

Cercetarea și-a propus să verifice modul în care legea 544/2001 privind accesul la informații este respectat, să intensifice aplicarea legii 52/2003 privind transparența decizională, precum și să evidențieze interacțiunea dintre societatea civilă și autoritățile publice. Concret, lună de lună, cetățenii din toată țara au trimis prin intermediul platformei implicare-l52.ro un set de șapte întrebări prestabilite către toate municipiile și ministerele din România. Întrebările trimise au vizat următoarele aspecte: câte proiecte de acte normative au fost adoptate de către instituția adresată în cursul lunii anterioare, câte au fost supuse consultării publice, câte au fost modificate în urma procesului de consultare publică, câte opinii scrise au fost colectate, câte dezbateri publice din proprie inițiativă și câte dezbateri la cererea organizațiilor societății civile au fost organizate, respectiv câte justificări în scris de nepreluare a recomandărilor au fost trimise de către instituțiile publice.

Situația la nivel regional

Analizând datele din regiunea Nord Est vedem că reprezentanții administrației municipiului Bacău afirmă că adoptă un număr foarte mic de acte normative – doar două. Datele fac referire la perioada mai – octombrie 2015. Cu toate acestea, știm foarte bine că numărul de proiecte supuse  votului în Consiliul Local Bacău este mult mai mare, în general, la ședințele ordinare, numărul acestora depășind 18. De ce administrația declară mult mai puține proiecte putem doar să presupunem, însă variantele nu sunt foarte multe: ori avem o eroare involuntară de interpretare a legii, ori cineva evită în mod voit să considere proiectele inițiate ca fiind acte normative cu aplicabilitate generală tocmai pentru a evita prevederile legii 52/2003 privind consultarea publică.grafic-3

Comparativ cu celelalte municipii din regiunea Moldovei, vedem că majoritatea dintre acestea afirmă că adoptă mai multe acte normative decât municipiul Bacău chiar dacă dimensiunea acestora este incomparabilă. Preluând informațiile ad litteram, am putea crede că administrațiile din Huși, Vatra Dornei, Pașcani, Fălticeni sau Dorohoi au mai multă activitate decât cea din Bacău. Nimic mai fals decât acest lucru, întrucât în Bacău au fost adoptate, în această perioadă, nu mai puțin de 156 de proiecte. De ce doar două sunt enumerate în răspunsurile oficiale, repet, nu putem ști decât dacă cerem solicitări asupra acestui caz, lucru pe care, de altfel, deja l-am demarat.

Puține acte normative adoptate duc, desigur, la puține consultări publice organizate. Astfel, administrația locală băcăuană spune că a organizat două astfel de consultări, în timp ce locuitorilor din Câmpulung Moldovenesc, de exemplu, le-a fost solicitată opinia de șapte ori, celor din Iași de 45 de ori, iar celor din Moinești în cazul tuturor celor 80 de acte normative adoptate, după cum reiese și din tabelul alăturat.

grafic-4

Comparația la nivel național

Pe lângă comparația cu municipiile din aria noastră geografică, am dorit să vedem cum stă situat Bacăul raportat la alte municipii importante din țară, unele dintre acestea fiind și cele despre care avem, cel puțin la nivel de percepție, o părere bună sau foarte bună. Comparând, astfel, Bacăul cu municipiile Cluj Napoca, Timișoara, Brașov, Oradea, București sau Alba Iulia, constatăm diferențe uriașe în ceea ce privește numărul de proiecte adoptate și supuse consultării.  Toate aceste consultări (poate mai puțin cele din cazul municipiului Oradea) au modificat însă rareori proiectele de hotărâre în urma consultărilor publice. Acest lucru ne arată că nici noi, cetățenii, nu suntem foarte interesați de ceea ce se decide în numele nostru.

grafic-1

Un capitol rușinos înregistrat de administrația municipiului Bacău este cel reprezentat de numărul de dezbateri publice organizate, fie din proprie inițiativă, fie la cererea unei organizații. Astfel, dacă orașe precum Oradea, București, Cluj Napoca sau Tulcea organizează, ocazional, astfel de întâlniri din proprie inițiativă, în Bacău cifra rămâne constantă – 0 (zero).

grafic-2

În loc de concluzie

Cercetarea desfășurată ne arată câteva lucruri privind activitatea administrațiilor locale. Chiar dacă nici legea 52/2003 nu este perfectă, ba chiar are numeroase lacune (în special prin absența sancțiunilor și a slabei clarificări a proiectelor supuse obligatoriu dezbaterii publice), ea dă șansa cetățenilor, acolo unde se depun minime eforturi atât din partea politicului, cât și din partea societății civile, să-și exprime un punct de vedere legat de proiectele aduse în spațiul public de legiuitorul local.

Principalele idei cu care am rămas după această experiență ar fi acelea că autoritățile publice din Bacău interpretează legea preferențial, neincluzând în categoria actelor normative toate proiectele de hotărâre supuse votului în plenul CL. Astfel, evită reglementările legii 52/2003 privind consultarea publică. Totodată, ele și-au creat un obicei din a evita consultarea publică până chiar și în cele mai esențiale subiecte (bugetul anual, realizarea planului urbanistic general sau chiar a unor proiecte de mare anvergură și interes general precum Bacău, Capitală Culturală Europeană 2021).

Pe de altă parte, societatea civilă nu cunoaște suficient prevederile L52/2003, favorabile și în avantajul lor. Aceasta rămâne inertă la procesul de consultare publică, fără să depună un minim efort de expediere a unei cereri de informare asupra actelor normative sau de depunere a unei opinii legat de un proiect de act normativ supus consultării.

Articole asemănătoare

3 Response Comments

Lasă un comentariu

Please enter your name. Please enter an valid email address. Please enter a message.