Una din preocupările legislative care ţin capul de afiş al agendelor politice ale partidelor, dar şi a instituţiei prezidenţiale, este Legea finanţării partidelor politice, care în timpul cel mai scurt va fi modificată şi completată. Cum şi când se vor întâmpla aceste lucruri rămâne de văzut, dar oricum, acest act normativ se va putea modifica şi completa până cel târziu în iunie 2015, din considerente legate de respectarea cadrului legal.

Oricum actuala lege, în forma în care a fost adoptată, a permis tot ce se putea permite în timpul campaniilor electorale, perioadă în care, finanţarea formaţiunilor politice este principala problemă care trebuia rezolvată şi care, în cele mai multe cazuri, stabilea câştigătorul acestor campanii electorale, deci prezenţa „la butoane”, atât la nivel local, cât şi la nivel central.

Actualitatea politică prezentă, coroborată cu instrumentarea dosarelor de mare corupţie, dovedesc o dată în plus, dacă mai era cazul, că fenomenul corupţiei la nivel înalt este strâns legat de campaniile electorale ale formaţiunilor politice active la nivel naţional.

De regulă, partidele aflate la guvernare, cu mici excepţii, nu au avut nicio problemă de finanţare a campaniilor electorale, acest impediment al lipsei resurselor financiare fiind legat numai de partidele mici sau cele nou înfiinţate, aflate sau nu la putere. Ca să nu mai vorbim de faptul că legea actuală asigură la nivel naţional finanţarea partidelor parlamentare, în funcţie de numărul de parlamentari obţinuţi în urma scrutinului la nivel naţional.

În actualul context legislativ privind finanţarea partidelor politice, partidele mici nu au nicio şansă de dezvoltare, de consolidare, de egalitate de şanse în competiţia politică cu formaţiunile politice consolidate şi cu mai mulţi parlamentari.

Şi de aici rezultă pericolul şubrezirii accentuate a sistemului pluripartit în România, iar tendinţa marilor partide de a rămâne singure în piaţa politică nu mai poate fi oprită. Evident şi fenomenul polarizării procentuale a partidelor politice se va accentua periculos, în sensul grupării unor formaţiuni politice (cât mai puţine), la procente de 20-25%, iar celelalte (cele mai multe), grupate la pragul minim de accedere în consiliile locale sau în Parlament.

De aceea, acest act normativ, atât de părtinitor şi generos cu partidele mari, trebuie modificat şi completat în regim de urgenţă! Aş îndrăzni să cred că ar fi mai echitabilă o finanţare egală a partidelor politice parlamentare, de la bugetul de stat, pentru că numai astfel s-ar putea crede că orice competiţie politică nu avantajează financiar nicio formaţiune politică. În acest sens, trebuie îndeplinită o singură condiţie: consensul parlamentar al tuturor partidelor, ceea ce nu este imposibil de obţinut.

Autorul articolului

Articole asemănătoare

Fără comentarii

Poți publica primul comentariu la acest articol.

Lasă un comentariu

Please enter your name. Please enter an valid email address. Please enter a message.