Constantin Avram: Declaraţie politică privind modernizarea sistemului electoral

“Trebuie să modernizăm sistemul electoral!”

Modificarea legilor electorale privind alegerile locale şi parlamentare din 2016 este pentru toată clasa politică, societatea civilă şi pentru consolidarea democraţiei o prioritate de netăgăduit! Avem diferite puncte de vedere privind modalitatea de alegere a primarilor, a preşedinţilor de consilii judeţene sau a parlamentarilor, al cărui număr se doreşte a fi redus. Sunt voci care fac referire şi la sistemul bicameral, dar cred că opinia publică şi clasa politică s-au lămurit în legătură cu necesitatea menţinerii sistemului bicameral al parlamentarismului românesc.

În acest sens, s-a înfiinţat şi Comisia de Cod electoral la nivelul Parlamentului şi s-au stabilit termene de depunere ale eventualelor amendamente foarte strânse, motiv pentru care, modificările legilor electorale nu vor avea ca efect modernizarea sistemului electoral şi impunerea criteriului de reprezentativitate a aleşilor locali, adică a primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene. Am ferma convingere că primarul unei localităţi sau preşedintele de consiliu judeţean trebuie să îndeplinească criteriul de reprezentativitate în comunităţile locale, motiv pentru care ar trebui ales în două tururi de scrutin! Este adevărat că, costurile organizării alegerilor este mai ridicat, dar nu putem accepta situaţia în care, de exemplu, pentru candidatura la funcţia de primar s-ar înscrie 15-20 candidaţi, iar câştigătorul în actualul sistem electoral, să fie declarat primar cu voturi de 5-7% din electorat! Această situaţie poate să apară şi în alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene.

Dacă majoritatea din Comisia de Cod electoral a Parlamentului României, adică majoritatea PSD, îşi menţine propunerea organizării unui singur tur de scrutin în alegerea primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, atunci cred că trebuie adoptată o măsură compensatorie, de echilibru, în consolidarea criteriului de reprezentativitate la nivelul conducerii unei unităţi administrativ teritoriale! Şi singura modalitate ar fi declararea candidatului clasat al doilea în funcţia de viceprimar. Şi dacă modelul actual se păstrează şi la alegerea preşedinţilor de consilii judeţene, atunci, candidaţii clasaţi pe locurile 2 şi 3 în ordinea numărului de voturi ar trebui declaraţi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene. Evident, în această situaţie ar trebui rediscutată problema incompatibilităţii între calitatea de consilier local sau judeţean şi cea de viceprimar sau vicepreşedinte.

Acest mod de alegere ai viceprimarilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene ar conduce, în opinia mea, la întărirea administraţiilor locale, dar şi la consolidarea sistemului politic pluripartit în România, precum şi la diminuarea corupţiei la nivelul administraţiilor locale.

Dacă acest model compensatoriu şi de echilibru nu va fi acceptat, atunci singura modalitate de alegere a primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene rămâne aceea legată de organizarea a două tururi de scrutin.

Să sperăm că dezbaterile din Comisia de Cod electoral vor fi constructive, ancorate în realităţile electorale generate de actualul sistem al scrutinului într-un singur tur, tocmai pentru a evita actualele disfuncţionalităţi şi menţinerea unor majorităţi firave, conduse de aşa-zişi baroni, la nivelul administraţiilor locale.

Ar fi, în opinia mea, un mare pas înainte privind stabilitatea în funcţie a viceprimarilor sau a vicepreşedinţilor de consilii judeţene, a administraţiilor locale în principal, motive pentru care am să propun aceste amendamente, înaintea dezbaterilor în plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Cred că şi impunerea studiilor medii obligatorii pentru candidaţii la funcţia de primar ar completa benefic acest set de amendamente, de înnoire şi modernizare a administraţiilor locale.

Opinia publică se arată tot mai interesată de modernizarea administraţiilor locale şi cred că este momentul ca legiuitorul să răspundă acestei aşteptări!