Constantin Avram: declaraţie politică cu privire la votul electronic
Ştim că dreptul la vot este un drept cetăţenesc garantat de Constituţia României. Putem spune chiar că, dacă este un drept garantat, dreptul la vot ar trebui să fie liber, egal, secret şi accesibil tuturor cetăţenilor României. În mod firesc, dacă votul are aceste caracteristici, ar trebui să mizăm pe o prezenţă la vot de minim 70%-80% la fiecare scrutin electoral. Practica însă contrazice acest raţionament izvorât din caracteristicile dreptului de a vota, şi în ultimii ani asistăm la o scădere dramatică a prezenţei la vot, ceea ce a adus în atenţia opiniei publice o temă relativ nouă, aceea a votului electronic. Foarte mulţi dintre cetăţenii cu drept de vot, şi mai ales cei de vârsta a treia, au manifestat serioase rezerve faţă de această idee, rezerve legate de folosirea în procesul electoral a noilor tehnologii digitale, ce presupune utilizarea echipamentelor moderne de ultimă generaţie: telecomunicaţii, calculatoare, software etc., echipamente care nu sunt la îndemâna acestor categorii sociale, fiind specifice tinerei generaţii care a beneficiat de pregătirea necesară în folosirea unor astfel de echipamente. Uniunea Europeană chiar a făcut recomandări în acest sens, după experimentarea acestui tip de vot în 2002 în Franţa şi în 2003 în Germania şi Suedia.
Acest tip de vot s-a arătat mai lesnicios şi mai convenabil numai tinerei generaţii, iar eficienţa lui a fost mai satisfăcătoare, dar nu a asigurat o creştere semnificativă a prezenţei la vot, lăsând cale liberă ideii că singura metodă de creştere a prezenţei la vot este votul obligatoriu.
La o analiză, observăm că, potrivit studiilor pe această temă, se pot identifica atât avantaje cât şi dezavantaje, chiar dacă un susţinător al acestui sistem de vot este însuşi Preşedintele României, care a organizat recent consultări cu partidele politice parlamentare, obţinând astfel punctele de vedere ale acestora pe acest subiect.
Printre avantajele acestui sistem de vot, care, aşa cum spuneam, este accesibil în exclusivitate generaţiei tinere, desprindem câteva avantaje cum ar fi: costuri reduse, participare crescută a persoanelor cu probleme locomotorii, eliminarea deplasării electoratului, eliminarea deplasării electoratului la secţia de votare etc. Dar, prin stimularea participării tinerilor la vot, riscăm ca generaţia mai în vârstă să înregistreze o scădere a prezenţei la vot, tocmai încercând în ziua de vot să folosească sistemul votului electronic. Ori, cercetările sociologice au arătat clar că, în primele ore ale dimineţii zilei de vot, participarea generaţiei vârstnice a fost masivă.
Cum spuneam, sistemul prezintă şi serioase dezavantaje, dintre care am reţinut câteva: transparenţa scăzută, izolarea electoratului de procesul electoral sau lipsa garantării caracterului secret al votului. Şi dacă cumva adoptarea acestui sistem de vot este motivată de creşterea prezenţei la vot, atunci eu opinez că nu este momentul introducerii lui, deoarece singura posibilitate de creştere a prezenţei la vot este votul obligatoriu pentru electoratul din ţară şi creşterea duratei procesului electoral la 48 de ore în diasporă.
Pe parcursul vieţii am fost întotdeauna deschis ideilor noi, dar, dacă ţinem seama de importanţa crucială a votului şi faptul că procentul populaţiei României care foloseşte internetul este încă scăzut, atunci, tema introducerii votului electronic pierde teren în faţa temei votului obligatoriu. Eu cred că populaţia nu este încă pregătită pentru aşa ceva, iar riscurile unui experiment de acest fel sunt încă ridicate.