Conferinţa „Aleşii băcăuani la raport 2015”: cu bune şi rele despre activitatea oamenilor politici băcăuani

Asociaţia Romanian Youth Movement for Democracy a lansat, joi, 17 decembrie, în cadrul Conferinţei „Aleşii băcăuani la raport 2015” raportul de monitorizare a activităţii aleşilor locali, judeţeni şi al parlamentarilor băcăuani în anul 2015.

Evenimentul a avut loc în sala de conferinţe New York a Hotelului Dumbrava, începând cu ora 16:30. Parte a proiectului „Cetăţeni activi pentru Bacău”, evenimentul a fost structurat în două părţi: o prezentare a activităţii actualei clase politice, susţinută de managerul proiectului, Marian Dămoc, şi o dezbatere, în cadrul căreia oamenii politici prezenţi au avut ocazia să-și prezinte activitatea în fața cetățenilor prezenți.

Preşedintele RYMD a început prin a defini raportul de anul acesta drept un document ce poate sta la baza informării cetăţenilor în vederea alegerilor de anul viitor, principala diferenţă faţă de raportul de anul trecut constând în abordarea calitativă a activităţii politicienilor.

„Pentru al doilea an consecutiv am analizat activitatea aleșilor băcăuani și am sumarizat-o astfel încât toți cetățenii să poată înțelege cât și cum îi reprezintă cei pe care i-au votat. Din nefericire, constatăm în continuare că activitatea aleșilor este nesemnificativă în comparație cu nevoile băcăuanilor, fără mari realizări individuale, inițiative proprii sau propuneri generatoare de proiecte fiabile pentru Bacău. Practic, activitatea din Consiliul Local și Consiliul Județean este concentrată în mâinile unui număr foarte limitat de persoane, restul având mai mult un rol decorativ”, a afirmat Marian Dămoc, managerul proiectului „Cetățeni Activi pentru Bacău”.

Descarcă gratuit Raportul Aleșilor Băcăuani pe anul 2015

Activitatea aleşilor – nesemnificativă în comparaţie cu nevoile băcăuanilor

Plecând de la această premisă, am dorit să aflăm dacă, în timpul şedinţelor din cadrul CL şi CJ au fost menţionate câteva dintre probleme comunităţii băcăuane. Aşadar, am căutat, în procesele verbale cuvinte cheie precum: Spitalul Municipal şi Judeţean, transparenţă, câini comunitari, tineret, locuri de muncă, centura ocolitoare a Bacăului, Aeroportul Internaţional „George Enescu”. Cuvintele au fost căutate atât în forma integrală, cât și după rădăcina acestora, pentru a evita omiterea formelor derivate. Rezultatele pot fi observate în schemele de mai jos.

Consiliul Local

Consiliul Judeţean

Un alt aspect sesizat a fost domeniul de interes al proiectelor de hotărâre votale în plenul CL şi CJ. Din cele 276 de proiecte supuse votului în şedinţele CL un procent de 62% au fost referitoare la Administraţie/Funcţionarea Consiliului Local sau a autorităţilor din subordine. În cadrul CJ situaţia este similară: din cele 171 de proiecte de hotărâre, 72% sunt au fost referitoare la Administraţie/Funcţionarea Consiliului Judeţean sau a autorităţilor din subordine. Concret, infograficele de mai jos ne arată care au fost domeniile de interes în cadrul CL şi CJ.

Consiliul Local

Consiliul Judeţean

Cu privire la luările de cuvânt, Consiliul Local este mai „productiv”, după cum reiese din graficele de mai jos. Totodată, neexistând un sistem electronic, am numărat manual fiecare intervenție a consilierilor. Din numărătoare am exclus intervențiile primarului, a viceprimarului, președintelui de ședință și ale raportorilor comisiilor de specialitate întrucât aceștia dețin sarcini organizatorice/administrative în cadrul ședințelor, fapt care ar fi dezavantajat ceilalți consilieri și alterat, în final, rezultatele analizei noastre.

Consiliul Local

Consiliul Judeţean

Despre ce a vorbit fiecare ales în parte am scris în Aleşii băcăuani la raport, ce poate fi descărcat gratuit de aici.

Totodată, în cadrul conferinţei au fost prezentate date concrete ce au reieşit din analiza activităţii oamenilor politici care ne reprezintă. Le-am sumarizat pentru voi mai jos.

 Consiliul Local

• În anul 2015, până în data de 3 decembrie, Consiliul Local al Municipiului Bacău s-a întrunit de 27 de ori: 9 ședințe ordinare, 17 ședințe extraordinare, o ședință de îndată.
• Cele mai multe ședințe au avut loc în luna august: 3 ordinare, 4 extraordinare.
• Ședințele sunt anunțate cu o mare întârziere, regula celor cinci zile prevăzută de Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale nefiind respectată de cele mai multe ori.
• Ședințele extraordinare sunt, de regulă, anunțate cu o singură zi înainte (nu cu trei), inclusiv unii consilieri atrăgând atenția de nenumărate ori asupra acestei probleme.
• Proiecte importante precum bugetul anual, atribuirea unor sume mari din buget pentru diferite activități sau chestiuni de interes public au fost decise în astfel de ședințe, evitându-se astfel consultările și dezbaterile publice (spre exemplu cazurile Theaterstock, Bacău – Capitală Culturală Europeană 2021, proiectul privind reamenajarea spațiilor verzi).
• Prezența medie a consilierilor locali la ședințe este de 83% (22,5 ședințe din totalul de 27).
  
• 97% din totalul de 279 de proiecte de hotărâre au fost inițiate de primarul Romeo Stavarache și viceprimarii Ababei Radu, Tescaru Vasile și Iulian Stoican, ultimul deținând această funcție până în luna februarie a anului curent. Restul inițiativelor (în număr de 7) au fost inițiate de consilieri locali.
• 13 consilieri locali nu au avut în anul 2015 niciun proiect de hotărâre propus spre dezbatere pe ordinea de zi.

Consiliul Judeţean

• În anul 2015, până la data de 9 decembrie, CJ Bacău s-a întrunit în 11 ședințe ordinare și una extraordinară, fiind compus din 37 de consilieri, aleși la alegerile locale din iunie 2012.
• În general, ședințele sunt anunțate în timpul prevăzut de lege, însă nu sunt publicate toate documentele obligatorii (detalierea proiectelor de hotărâre ce urmează a fi votate).
• CJ a supus pe consultării publice, pe site-ul propriu, 11 proiecte de hotărâre în anul 2015, însă nu a organizat nicio dezbatere publică pe bugetul local (obligatorie potrivit legii finanțelor publice).
• Prezența medie a consilierilor locali la ședințe este de 88% (9,7 ședințe din totalul de 11).
  
• Executivul (președintele și vicepreședinții) au inițiat toate proiectele de hotărâre din acest an, cu o singură excepție: proiectul inițiat de consilierii Stănică Marian Ovidiu și Petrică Mihăilă pentru conferirea titlului de cetățean de onoare lui Gheorghe Mărmureanu, director onorific al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
• 17 consilieri județeni nu au avut nicio intervenție în ședințele plenului Consiliului Județean în anul 2015.

Parlament

• Județul Bacău mai este reprezentat doar de 15 parlamentari (11 deputați și 4 senatori).
• Am analizat care este nivelul de reprezentare al județului Bacău în privința problemelor locale ce îi vizează direct pe locuitorii județului în care au fost aleși.
• Reprezentarea județului poate constitui unul dintre criteriile cele mai importante în analiza activității unui parlamentar. De atlfel, inclusiv statutul deputaților și senatorilor prevede, la Articolul 10, că deputaţii şi senatorii au îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni şi al locuitorilor din circumscripţiile electorale pe care le reprezintă, respectiv al cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, pe care îi reprezintă.
• În ceea ce privește reprezentativitatea problemelor județului Bacău în declarațiile politice ale parlamentarilor băcăuani, observăm o pondere relativ scăzută a acestora. Astfel, deputatul PSD de Bacău Miron Smarandache a adresat un număr de 100 de declarații politice dintre care 32 sunt adresate pe o problemă specifică cu care se confruntă cetățenii județului nostru. Acesta este urmat de către senatorul PC – ALDE, Vasile Nistor, care are un număr de 40 de declarații politice dintre care 8 sunt adresate pe o problemă specifică cu care se confruntă județul Bacău.
• La polul opus, cu nicio declarație politică se află deputații PSD, Gabriel Petru Vlase și Iancu Iulian. respectiv senatorul PSD, Dan Tătaru. Acesta este urmat de către deputatul PSD, Lucian Șova cu 3 respectiv deputatul PNL Lucian Ciubotaru cu 5 declarații politice.
• În ceea ce privește raportul dintre numărul total de întrebări și întrebările referitoare la județul Bacău observăm o pondere mult mai mare a adresărilor către reprezentanții guvernului cu referiri la situații (mai mult sau mai puțin) punctuale din județul Bacău. Deputatul PSD Miron Smarandache, cu un număr total de 198 de întrebări, a adresat 149 de întrebări ce au avut ca subiect o anumită situație din județul Bacău. Marcel Bujor a adresat, la rândul său, un număr de 135 de întrebări instituțiilor guvernului, dintre care 49 au avut ca subiect județul Bacău.

• Printre subiecte care sunt abordate de către parlamentarii băcăuani în propunerile de inițiativă legislative susținute de aceștia se numără sistemul unitar de pensii publice, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, practica elevilor şi studenţilor, înfiinţarea sau organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Pentru mai multe detalii despre raport, accesaţi acest link.

Descarcă gratuit Raportul aleșilor băcăuani pe anul 2015!