Ce și cum au mai votat reprezentanții noștri din Senatul României

În această săptămână am fost curioşi să aflăm cum au votat senatorii băcăuani propunerile legislative din ședința de miercuri, 4 martie. Astfel, am selectat din totalul celor 44 de propuneri legislative o parte dintre proiectele supuse votului pentru a ilustra ce şi cum au votat cei patru senatori aleși în județul Bacău: Bujor Marcel Dumitru, Luchian Dragoș, Nistor Vasile și Tătaru Dan.

• Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, inițiativă ce propune ca jurământul aleșilor să capete și responsabilitate juridică, pe lângă cea morală

Această propunere legislativă, iniţiată de Todiraşcu Valeriu, senator independent, stipulează ca la articolul I din legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 510 din data de 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare să fie introdusă o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:

„i) Săvârşirea cu intenţie a faptei sau din culpă, dacă fapta este o infracţiune de serviciu, de către o persoană care se află sub incidenţa unui jurământ cerut de lege pentru exercitarea unei funcţii publice, dacă prin acea infracţiune se încalcă jurământul depus.”

Prin aplicarea aceastei Iniţiative Legislative de modificare a Codului Penal, cetăţenii României vor fi protejaţi suplimentar faţă de posibilitatea ca demnitari ai statului să le înşele încrederea şi să comită cu intenţie fapte penale, nesocotind jurământul depus. Dacă se dovedeşte în instanţă că aceste persoane care au jurat să aibă un anumit comportament onest şi în slujba societăţii au avut un comportament necinstit şi au folosit încrederea societăţii pentru încălcarea cu intenţie a legilor ţării, instanţa ar trebui să considere încălcarea jurământului depus ca o circumstanţă agravantă. Astfel, jurământul va căpăta şi responsabilitate juridică, pe lângă cea morală.

Din totalul celor 115 parlamentari prezenţi, raporul de respingere al propunerii legislative a fost aprobat cu 85 de voturi „pentru” şi 30 „împotrivă”. Senatorii băcăunani au votat conform tabelului următor:

• Propunere legislativă privind interzicerea steagurilor cu caracter etnic

Acest proiect de lege îşi propune să clarifice controversa steagurilor etnice care naşte conflicte şi dispute în anumite zone din România din dorinţa unor reprezentanţi ai minorităţilor de a înlocui drapelul României cu însemne etnice ca formă de contestare a statului naţional unitar român.

Expunerea de motive concretizează faptul că pentru a asigura reprezentarea corectă a simbolurilor României şi pentru a opri defăimarea, ignorarea sau marginalizarea drapelului României, precum şi înlocuirea sa cu alte însemne, prezentul proiect de lege propune interzicerea steagurilor cu caracter etnic, indiferent de natura lor, pe instituţiile publice ale României, pe unităţile administrativ teritoriale de orice fel sau cu ocazia evenimentelor şi manifestărilor oficiale ale statului român şi ale instituţiilor acestuia. De asemenea, steagurile cu caracter etnic nu pot fi sub nicio formă folosite ca steaguri ale unităţilor administrativ-teritoriale ale României, pentru că aceste unităţi nu sunt constituite etnic şi de aceea orice reprezentare a lor etnică ar fi o încălcare a Constituţiei.

Din cei 113 de senatori prezenţi, 105 au votat „pentru” aprobarea raportului de respingere al propunerii legislative, 3 „împotrivă” şi 5 abţineri.

• Propunere legislativă privind interzicerea autonomiei teritoriale şi a oricărei forme de secesionism

Această propunere legislativă are ca obiectiv pregătirea statului român printr-un instrument legislativ adecvat în faţa provocărilor la adresa suveranităţii naţionale şi a integrităţii sale teritoriale într-un context geopolitic extrem de tensionat, în prezenţa unor factori de risc la adresa României.

Conform expunerii de motive a propunerii legislative iniţiate de parlamentarul PSD Diaconu Mihai Bogdan, statul român se confruntă la această oră cu o presiune extraordinară, atât externă cât şi internă. Avântul extermismului în Europa, dar şi schimbările de graniţe dinspre Est reprezintă tot atâtea posibile ameninţări la adresa integrităţii statului român prin precedentul pe care îl creează în privinţa modificării graniţelor şi prin aceea că încurajează mişcările extremiste din România să pună în discuţie autoritatea, suveranitatea şi integritatea României.

Propunerea legislativă iniţiată a fost respinsă, raportul de respingere fiind adoptat cu 108 voturi „pentru”, 2 „împotriv㔺i 3 abţineri.

• Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României

Propunerea legislativă îniţiată de senatorul independent Valeriu Todiraşcu doreşte modificarea Legii nr. 202/1998 pentru a se putea asigura accesul gratuit al tuturor cetăţenilor la forma actualizată a legilor din România, publicate în Monitorul Oficial al României Partea I, exclusiv în varianta pentru citire, respectiv vizualizarea pe monitor, deci nu în varianta electronică şi nu în cea printată, prin modificarea acestui articol:

• Articolul 19: „Regia Autonomă <<Monitorul Oficial>> realizează un produs electronic conţinând actele publicate, care poate fi accesat gratuit pe internet şi este disponibil, în varianta pentru citire, timp de 10 zile de la publicarea respectivelor acte. Sumarele monitoarelor oficiale sunt accesibile permanent” cu următorul text:

• Articolul 19: „Regia Autonomă <<Monitorul Oficial>> realizează un produs electronic conţinând actele publicate, care poate fi accesat gratuit pe internet, în varianta pentru citire, în mod permanent în privinţa actelor publicate în Monitorul Oficial al României Partea I, iar pentru celelalte acte, publicate în Monitorul Oficial al României părţile ll-VII, timp de 10 zile de la publicarea lor. Sumarele monitoarelor oficiale sunt accesibile permanent”.

Justificarea iniţierii acestei legi constă în faptul că legile Statului Român reprezintă informaţii de interes public, dar cu toate acestea Monitorul Oficial al României, care este o Regie Autonomă subordonată autorităţii publice numită Guvernul României îngrădeşte accesul cetăţenilor la legile României prin faptul că varianta online a Monitorului Oficial este disponibilă gratuit doar 10 zile de la publicarea ultimului număr, după care aceste informaţii de interes public sunt oferite cetăţenilor, contracost, îngrădind astfel dreptul constituţional al cetăţenilor de acces la informaţii de interes public.

Propunerea legislativă a fost respinsă, întrucât din cei 107 de parlamentari prezenţi, 70 au votat pentru aprobarea raportului de respingere şi 32 „împotrivă”.

• Propunere legislativă privind acordarea unui sprijin material pentru nou-născuţi şi încurajarea prezentării la consultaţiile prenatale

Proiectul de lege prevede acordarea gratuită, fiecărui nou-născut viu, a unui sprijin material constând în produse de îmbrăcăminte şi îngrijire în valoare de 1ISR (indicatorul social de referinţă în 2014: 500 de lei). Acest spijin se va acorda o singură dată la ieşirea din spital sau la eliberarea certificatului de naştere şi doar dacă mama se prezintă la consultaţiile prenatale.

Conform expunerii de motive a propunerii legislative, prin iniţierea acestui proiect se asigură un început egal în viaţă indiferent de statutul social, scăderea mortilităţii infantile şi reducerea ratei abandonului, contribuind parţial şi la stimularea natalităţii. Proiectul a fost elaborat după modelul Finlandei, care a introdus acest sprijin material încă din 1938, pentru combaterea mortalităţii infantile în familiile sărace şi apoi l-a generalizat în 1949 ca modalitate de a asigura fiecărui finlandez un început egal în viaţă.

Din cei 107 de parlamentari prezenţi, 73 au votat „pentru” adoptarea raportului de respingere, 25 „împotrivă” şi 7 abţineri.

• Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările ulterioare, propunându-se următoarele:

• modificarea alin. (2) al art. 8, astfel încât cheltuielile ocazionate de organizarea şi desfăşurarea Congresului Românilor de pretutindeni să se asigure de Ministerul Afacerilor Externe din bugetul Departamentului pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (potrivit legii în vigoare, în prezent, aceste cheltuieli se asigură din bugetul Camerei Deputaţilor);
• modificarea alin. (4) al art. 9, astfel încât Consiliul Românilor de Pretutindeni să furnizeze informaţii, analize şi propuneri  „comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului României – Camera Deputaţilor şi Senat” (în prezent legea prevede că aceste informaţii, analize şi propuneri se furnizează Parlamentului României);
• modificarea art. 10, în sensul stabilirii ca Ziua Românilor de Pretutindeni să fie sărbătorită „în fiecare an în ultima Duminică din luna Mai” (în loc de data de 30 noiembrie, ziua Sfântului Andrei, cum este în prezent).

În urma votului, raportul de respingere al acestui proiect de lege a fost votat pentru a fi adoptat, cu 75 de voturi „pentru”, 35 „împotrivă” şi două abţineri, dintr-un total de 113 senatori prezenţi. Astfel, acestă propunere legislativă nu a fost aprobată, fiind respinsă în cadrul Senatului.