Ce şi cum au mai votat reprezentanţii băcăuani în Parlamentul României în săptamâna 30 martie – 3 aprilie

Pentru a monitoriza activitatea aleşilor noştri în Parlamentul României, am realizat un sumar al celor mai interesante proiecte de lege votate în şedinţele Camerei Deputaţilor şi a Senatului din săptamâna 30 martie-3 aprilie. Felul în care au votat deputaţii şi senatorii noştri poate fi consultat în tabelele de mai jos.

Proiecte de lege vizând stimularea cumpărării de autoturisme noi şi organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România – pe ordinea de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor din 1 aprilie

• Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi

Prin Programul de stimulare a cumpărării de autoturisme noi s-a aprobat iniţierea de către Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor Publice a actelor normative în vederea lansării programului guvernamental Prima maşină. Programul este destinat, în principal, tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 ani, dar şi celorlalte categorii de vârstă, pentru achiziţionarea primei maşini noi. Prin garantarea de către stat a creditului acordat pentru achiziţionarea unui autoturism nou se creează condiţiile iniţierii unui produs bancar competitiv, cu consecinţe pozitive directe asupra creşterii vânzării de autoturisme noi şi a segmentelor orizontale conexe.

Conform expunerii de motive, proiectul de lege propus va încuraja achiziţia de autovehicule situate în palierele joase de preţ sau maşinile puţin poluante cu litraj mic şi consum redus de combustibil. Creşterea anuală a vânzărilor ar putea ajunge până la 1 miliard de lei, ceea ce are capacitatea de a conduce la o creştere economică de 0,1 % cumulând efectele lanţului de producţie, import şi distribuţie, inclusiv serviciile conexe din sectorul auto. Acesta va avea un impact favorabil asupra mediului de afaceri prin stimularea achiziţionării de autovehicule noi.

În şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 1 aprilie 2015, acest proiect de lege a fost adoptat, cu 164 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” şi 65 de abţineri, urmând să fie trimis către Preşedintele României pentru promulgare.

• Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2014 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România

În expunerea de motive a proiectului, se precizează că pentru a deveni o piaţă atractivă pentru turiştii străini ar trebui oferită aplicarea cotei de TVA de 9% pentru toate serviciile conexe cazării, la fel ca şi în celelalte state din zonă. În Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind desfăşurarea activităţii de turism în România nu sunt prevăzute tipurile de cazare, astfel încât cota redusă de TVA de 9% să se poată aplica la acestea.

Astfel, schimbarea preconizată se concretizează în completarea OG nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu un nou articol care să reglementeze tipurile de cazare în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare ca fiind:

1. cazare fără mic dejun;
2. cazare cu mic dejun – combinaţia prestabilită a serviciilor de cazare şi de asigurare a micului dejun, vândute sau oferite spre vânzare la un preţ total;
3. cazare cu demipensiune – combinaţia prestabilită a serviciilor de cazare, de asigurare a micului dejun şi a prânzului sau a cinei, vândute sau oferite spre vânzare la un preţ total;
4. cazare cu pensiune completă – combinaţia prestabilită a serviciilor de cazare, de asigurare a micului dejun, a prânzului şi a cinei, vândute sau oferite spre vânzare la un preţ total;
5. cazare cu „all inclusive” – combinaţia prestabilită a serviciilor de cazare, de asigurare a micului dejun, a prânzului, a cinei, a gustărilor dintre mese şi a oricăror altor servicii de agrement turistic oferite cu mijloace proprii ale structurii de primire turistică, vândute sau oferite spre vânzare la un preţ total.

Conform expunerii de motive, proiectul de act normativ va avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri întrucât determină creşterea veniturilor din turism. Aplicarea unei cote de 9% de TVA la cazare şi servicii accesorii acesteia va determina creşterea numărului turiştilor şi implicit a veniturilor colectate la bugetul de stat.

În cadrul şedinţei din data de 1 aprilie 2015, acest proiect de lege a fost adoptat în plenul Camerei Deputaţilor, cu 237 de voturi „pentru” şi o abţinere, urmând să fie trimis la Preşedintele României pentru promulgare.

Pe ordinea de zi a şedinţelor din plenul Senatului de la sfârşitul lunii martie – proiecte legislative cu privire la stimularea investiţiilor străine, la gestionarea fondurilor nerambursabile şi la subvenţionarea revistelor de cultură

• Propunere legislativă pentru stimularea investiţiilor străine directe în România

Conform expunerii de motive, contextul economic actual reflectă o contracţie puternică a fluxului investiţiilor străine directe către România şi o creştere alarmantă a şomajului. Creşterea investiţiilor străine directe ar trebui să reprezinte o prioritate a politicilor economice, cunoscându-se efectele favorabile asupra bugetului, asupra numărului de locuri de muncă din economie, asupra transferului tehnologic şi a know-how-ului. Printre problemele investitorilor străini, reflectate în analizele specializate, se numără relaţia dificilă cu autorităţile din România (birocraţia), instabilitatea cadrului fiscal şi dificultatea găsirii unui cadru adecvat de colaborare cu autorităţile administraţiei locale.

Concret, această iniţiativă legislativă vizează instituirea unor măsuri pentru stimularea investiţiilor străine directe în România, propunând amendarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine şi a Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. Astfel, prin completarea Legii nr. 35/1991 se propune, în principal, ca, la solicitarea investitorului care doreşte să realizeze o investiţie străină directă nouă, autorităţile administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliilor locale, să concesioneze, cu titlu gratuit, în condiţiile legii, către investitorul străin o suprafaţă de teren necesară investiţiei. În ceea ce priveşte completarea Legii nr. 273/2006, se propune ca, din impozitul pe venit încasat de la investitorul străin direct la bugetul de stat, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale să se aloce, lunar, o cotă de 100% pentru primii 3 ani de la punerea în funcţiune a investiţiei străine.

În cadul şedinţei Senatului din 31 martie, propunerea legislativă iniţiată a fost respinsă, raportul de respingere fiind adoptat cu 76 voturi „pentru” şi unul „împotrivă”.

• Proiect de lege pentru completarea art.5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente acestora

Conform expunerii de motive, proiectul de act normativ propune introducerea unor prevederi referitoare la includerea în poziţia bugetară „Fondul Naţional de Preaderare” a sumelor necesare reîntregirii conturilor programelor PHARE din care serviciile Comisiei Europene au compensat debite aferente programelor PHARE, anterioare programului 1998, în cazurile în care nu se mai pot recupera de la debitori, respectiv când aceştia nu au fost identificaţi sau pentru care în urma acţiunilor în justiţie se emit hotărâri judecătoreşti definitive care anulează titlul de creanţă.

Se reglementează, totodată, regularizarea financiară a sumelor utilizate de Ministerul Finanţelor Publice, de la poziţia bugetară ’’Fondul Naţional de Preaderare” în vederea reîntregirii conturilor programelor PHARE din care serviciile Comisiei Europene au compensat debite pentru situaţiile precizate la paragraful anterior, în sensul ca acestea să rămână cheltuială definitivă la bugetul de stat.

De asemenea, proiectul de act normativ prevede că rămân cheltuială definitivă a bugetului de stat şi sumele plătite din bugetul Ministerului Finanţelor Publice în vederea reîntregirii conturilor programelor de preaderare, reprezentând diferenţe de curs valutar nefavorabile care nu se pot recupera de la debitori sau care nu sunt restituite de către Comisia Europeană.

În cadul şedinţei Senatului din 31 martie, propunerea legislativă iniţiată a fost adoptată, cu 58 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” şi 13 abţineri.

• Propunere legislativă pentru subvenţionarea revistelor de cultură reprezentative din România

Conform expunerii de motive, specificitatea unui popor, dincolo de istoria lui, este dată de cultură, iar cultura, în toate formele ei de expresie, este zestrea spirituală acumulată, pe care un popor o tezaurizează şi prin care completează patrimonial spiritual universal. Devine firesc, atunci, ca revistele prestigioase să fie tratate de stat ca instituţii de cultură, necesare si importante, adevărate autorităţi spirituale, si să beneficieze de subvenţionare de la Bugetul de Stat, asemenea altor instituţii de cultură cum sunt teatrele, bibliotecile, muzeele, producţiile cinematografice. Într-un program European de păstrare a identităţii naţionale, statul roman susţine revistele minorităţilor naţionale din România si revistele româneşti din afara graniţelor, ceea ce este firesc si de înţeles, dar aceeaşi bunăvoinţă trebuie acordată revistelor româneşti de cultură din interiorul graniţelor. Astfel, prin acest proiect de lege privind subvenţionarea revistelor de cultură reprezentative din România, se rezolvă permanentizarea culturii româneşti şi exprimarea spiritului într-un mod organizat şi coerent.

Concret, propunerea legislativă susţine subvenţionarea de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii, a revistelor Uniunilor de Creatori din România (Uniunea Scriitorilor din România – USR, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – UCMR, Uniunea Teatrală din România – UNITER, Uniunea Artiştilor Plastici din România – UAP, Uniunea Cineaştilor din România – UCIN, Uniunea Arhitecţilor din România – UAR) cu suma de 3.987.000 lei.

În cadul şedinţei Senatului din 30 martie, propunerea legislativă iniţiată a fost adoptată, cu 118 voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi o abţinere.