Ce şi cum au mai votat reprezentanţii băcăuani în Camera Deputaţilor

Întrucât săptămâna trecută am aflat cum au votat senatorii băcăuani propunerile legislative din cadrul Senatului, astăzi ne-am axat pe activitatea deputaţilor băcăuani în Parlamentul României. Astfel, am selectat o parte din totalul propunerilor legislative supuse votului în şedinţele primei jumătăţi ale lunii martie, pentru a ilustra ce şi cum au votat cei 11 deputaţi rămaşi în funcţie în județul Bacău: Necula Cosmin, Ciubotaru Lucian-Manuel, Şova Lucian, Marcu Viorica, Melinte Ion, Avram Constantin, Vreme Valerian, Palăr Ionel, Smarandache Miron-Alexandru, Iancu Iulian şi Vlase Petru-Gabriel.

• Proiect de Lege pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri

Prin prezentul proiect de lege sunt vizate câteva schimbări importante cu privire la modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 în sensul dublării cuantumului indemnizaţiilor persoanelor persecutate din motive politice, stabilite la art. 4 alin. (1) şi (2) şi art. 5 alin. (1). De asemenea, se preconizează eliminarea posibilităţii ca aceste indemnizaţii să fie actualizate prin hotărâre a Guvernului.

Conform expunerii de motive, statele foste comuniste din Europa centrală şi de sud-est au adoptat şi transpus în practică, încă de la începutul anilor ’90, o legislaţie reparatorie pentru persoanele care, din motive politice, religioase, de rasă sau origine, au fost persecutate în timpul regimurilor totalitare (nazist sau comunist). Astfel, categoriile care beneficiază de prevederile acestor legi sunt, cu diferenţele specifice: deţinuţi sau prizonieri politici; arestaţi ilegal; internaţi în lagăre de concentrare, tabere de muncă, ghetouri; persoane cărora li s-a impus domiciliu obligatoriu; persoane plecate în exil din motive politice sau religioase; soţii supravieţuitori sau urmaşii celor decedaţi în detenţie din motive politice, religioase, de naţionalitate; persoanele care au dobândit un handicap sau incapacitate de muncă, ca urmare a detenţiei, arestărilor, deportărilor; opozanţii fostelor regimuri comuniste, internaţi din acest motiv în instituţii psihiatrice. Analiza statistică pe ultimii cinci ani a numărului beneficiarilor acestui decret-lege concretizează o scădere cu 14%, şi anume: în 2009 erau 63.259, în 2010 erau 62.178, în 2011 erau 58.973, în 2012 erau 55.901, iar în 2013 mai erau 54.378 persoane, (conform unei statistici a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – iunie 2013). În prezent numărul de beneficiari ai D-L nr.l 18/1990 este de 45.280 persoane, din care 19.856 soţi urmaşi/soţii urmaşe, 22.424 – foşti deportaţi şi 3.000 – foşti deţinuţi politici, media lunară a îndemnizaţiei pe care aceştia o primesc fiind de 513 lei.

În şedinţa din data de 11 martie 2015, acest proiect de lege a fost adoptat în Camera Deputaţilor, toţi cei 298 de parlamentati prezenţi votând „pentru”.

• Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.103/2012 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului

Această iniţiativă legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 13 şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, cu modificările şi completările ulterioare, cu câte un nou alineat, propunându-se:

• acordarea posibilităţii rezidenţilor de a opta, după admiterea examenului de rezidenţiat, pentru acordarea drepturilor de personal sau acordarea acestor drepturi prin intermediul unei burse de studii echivalentă în bani, bursa urmând a fi acordată şi remunerată prin intermediul Ministerului Educaţiei Naţionale;
• introducerea obligativităţii pentru specialiştii formaţi în urma promovării concursului de rezidenţiat şi beneficiari a unei burse de studii de a lucra la o unitate sanitară publică de pe teritoriul ţării cel puţin 5 ani din momentul obţinerii titlului de specialist.

Potrivit Expunerii de motive, propunerea legislativă „asigură o strategie de menţinere a mediciniştilor în ţară prin măsuri de natură economică”. Astfel, se precizează că lipsa unei strategii în acest domeniu costă vieţi şi bani. Gaura bugetară provocată de pregătirea celor 8000 de medicinişti care au ales străinatatea ajunge la 64 de milioane de euro, dar este mult mai mare faţă de cele 40 de  milioane, cât ar fi costat dublarea salariilor pentru menţinerea lor în ţară. Concret, se introduce o noua opţiune pentru absolvenţii admişi la rezidenţiatul pe loc la care remuneraţia se va asigura sub formă de bursă de studii acordată de ministerul educaţiei. Această formă de plată va duce la dublarea salariilor rezidenţilor condiţionată de obligaţia de a lucra minim cinci ani în ţara la o unitate sanitară publică din momentul obţinerii titlului de specialist.

În cadrul şedinţei din data de 4 martie, a fost votată respingerea acestui proiect de lege, cu 188 de voturi „pentru”, 97 „contra” şi 11 abţineri.

Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma din domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, prin introducerea unui nou articol, art. 17², în sensul că, în mod excepţional, funcţionarii publici din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti să poată desfăşura activităţi profesionale, potrivit calificării pe care o deţin, în afara programului normal de lucru, în unităţile sanitare publice de pe raza teritoriului arondat direcţiilor de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, pentru suplinirea lipsei acute de personal specializat.

Conform expunerii de motive, cadrul normativ existent astăzi reglementează posibilitatea ocupării unui procent de maximum 15% din posturile vacantate în sistemul bugetar, la nivel de ordonator principal de credite, prin această politică înlocuindu-se doar un singur angajat din 7 care părăsesc sistemul public. Modificarea adusă Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi completarea acesteia cu art. 17², creează posibilitatea suplinirii lipsei acute de personal în sistemul sanitar, în mod excepţional funcţionarii publici derulând activităţi în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice, evitându-se astfel apariţia unor disfuncţionalităţi în activitatea unităţilor sanitare într-un moment în care România are nevoie de eficienţă şi stabilitate în administraţia publică.

În urma votului, această propunere a fost respinsă de Camera Deputaţilor, cu 196 de voturi „pentru”, 96 „împotrivă” şi 8 abţineri.

• Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României

Iniţiativa legislativă vizează intervenţia legislativă asupra unor dispoziţii ale Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:

• modificarea art. 18 în sensul ca Monitorul Oficial al României în format electronic să fie disponibil pe internet permanent în varianta pentru citire în mod gratuit (în prezent, acest articol prevede că acesta este disponibil contra cost);
• abrogarea art. 19 care prevede că „Regia Autonomă <<Monitorul Oficial>> realizează un produs electronic conţinând actele publicare, care poate fi accesat gratuit pe internet şi este disponibil, în varianta pentru citire, timp de 10 zile de la publicarea respectivelor acte. Sumarele monitoarelor oficiale sunt accesibile permanent”.

În expunerea demotive este precizat faptul că statul de drept înseamnă domnia legii, în toate domeniile de activitate, pentru toţi cetăţenii ţării, fără discriminare. Pentru ca legea să fie egal aplicată, o primă condiţie este, însă, ca ea să fie cunoscută de către toţi cei care ar trebui să o aplice.

Din păcate, dată fiind complexitatea legilor şi modificarea frecventă a lor, pe de o parte, şi costurile legate de accesul la ultima formă a legii publicată în Monitorul Oficial al României, pe de altă parte, cetăţenii simpli au acces cu greu şi cu costuri mari pentru avocaţi şi pentru accesul la Monitorul Oficial, costuri greu de acoperit din veniturile modeste ale majorităţii oamenilor. Acest acces dificil la lege determină discriminare în aplicarea în mod egal a prevederilor legale, nedreptăţind cetăţenii cu venituri mici. În consecinţă, prezentul proiect de lege propune modificarea Legii nr. 202/1998 pentru a se putea asigura accesul gratuit al tuturor cetăţenilor la forma actualizată a legilor din România, publicate în Monitorul Oficial.

Din cei 298 de parlamentari prezenţi, 194 au votat „pentru”, 95 „contra” şi unul s-a abţinut. Astfel, această propunere  a fost respinsă de Camera Deputaţilor.

• Propunere legislativă privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82 din 25.10.2006 pentru recunoşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat

Această iniţiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul includerii în categoria beneficiarilor ordonanţei de urgenţă şi a personalului armatei care pe timpul participării la acţiunile militare, a suferit o modificare organică sau funcţională a echilibrului normal al organismului sau care, după repatriere, a fost diagnosticat cu o boală pentru care s-a stabilit legătura de cauzalitate cu participarea la acţiunile militare (definit prin termenul „bolnav”).

Conform expunerii de motive, una dintre componentele principale ale politicii externe a României o reprezintă îndeplinirea angajamentelor asumate faţă de organismele internaţionale de securitate, Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană, precum şi faţă de alţi parteneri sau coaliţii de voinţă la care statul român este parte, prin participarea cu personal militar şi civil la acţiuni militare cu grad ridicat de pericol. Cadrul legal actual nu acoperă în întregime necesitatea, resimţită la nivelul organismului militar, recunoaşterii meritelor personalului armatei participant la astfel de misiuni şi de cultivare a spiritului de solidaritate şi camaraderie faţă de cei care au făcut sacrificii pe câmpul de luptă. Astfel, modificarea unor norme legale, suprapusă momentului sosirii în ţară a celor care au dobândit invalidităţi sau anumite boli din cauza acţiunilor militare la care au luat parte în teatrele de operaţii, impune adoptarea de măsuri imediate pentru instituirea cadrului juridic necesar situaţiilor extraordinare prezentate.

În urma votului, aceasta propunere a fost respinsă de către Camera Deputaţilor, cu 176 de voturi „pentru”, 103 „împotrivă” şi 15 abţineri.

• Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 Codul Silvic

Acastă propunere legislativă stipulează modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 Codul Silvic, după cum urmează:

• După articolul 67 se introduce un nou articol, art. 67¹, cu următorul cuprins:

„Art. 67¹ – (1) Titularii autorizaţiilor de exploatare a masei lemnoase sunt obligaţi la plata către bugetul de stat, anual, a unei redevenţe forestiere.

(2) Redevenţa forestieră se datorează numai pentru masa lemnoasă de calitate superioară, estimată potrivit art. 60 alin. (2).

(3) Redevenţa forestieră este stabilită la un procent de 10 % din valoarea pe metru cub a masei lemnoase de calitate superioară exploatate şi se achită la cursul de schimb oficial lei/euro stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4) Redevenţa forestieră este datorată din ziua începerii realizării producţiei şi este plătibilă trimestrial, cu scadenţa pînă la data de 20 a primei luni a trimestrului următor”.

Conform expunerii de motive, prezentul proiect de lege se doreşte a fi încă un instrument în gestionarea durabilă a fondului forestier naţional. Astfel, propunerea legislativă prevede luarea unei măsuri care să stopeze exploatarea excesivă a masei lemnoase, fiind astfel utilă instituirea unei redevenţe forestiere. Această redevenţă, având ca model redevenţa minieră, ar urma să fie plătită de către titularii autorizaţiilor de exploatare numai pentru masa lemnoasă de calitate superioară exploatată. Prin urmare, ar fi supusă acestei obligaţii numai exploatarea lemnului destinat industrializării, nu şi cea a lemnului de foc pentru populaţie. Valoarea propusă pentru această redevenţă este de 10% din valoarea pe metru cub a masei lemnoase de calitate superioară exploatate, sumă plătită anual ce se va face venit la bugetul de stat.

În cadrul şedinţei din 4 martie, propunera a fost respinsă de Camera Deputaţilor, cu 282 de voturi „pentru”, 0 voturi „contra” şi 6 abţineri.