Câți sunt și unde locuiesc tinerii din județul Bacău. Hartă interactivă a situației pe fiecare localitate

Despre tineri și exodul acestora se vorbește mult și, foarte probabil, dat fiind că se apropie două rânduri de alegeri, vom auzi în acest an și mai adesea, în spațiul public, despre criza migrației care continuă la niveluri înalte de peste 10 ani. Iar problema e cu adevărat spinoasă întrucât prezența tinerilor reprezintă un indicator relevant pentru dinamica actuală și viitoare a unui oraș sau județ. Pornind de la această idee, am refăcut o analiză începută pe când lucram la Strategia de tineret a județului Bacău prin care redau, așa cum ne arată statistica oficială, unde locuiesc, care e numărul de tineri și cum a evoluat acesta în ultimii ani.

Prima întrebare: câți tineri mai avem în județul Bacău?

Pentru a stabili numărul tinerilor din fiecare localitate am analizat datele furnizate de Institutul Național de Statistică pe platforma TEMPO, acestea fiind singurele, din câte știu, ce prezintă informații actualizate despre populația fiecărei localități din România. Din start trebuie reținut însă faptul că INS prezintă informații atât despre populația cu domiciliu, cât și cea rezidentă. De ce este importantă precizarea și ce ne spune această diferență despre numărul real al tinerilor din județul Bacău am explicat în continuare.

*În analiză au fost incluse persoanele cu vârste între 14 și 35 de ani, definite de Legea tinerilor nr. 350/2005 la Art.2, alin. 2, lit. a.

Trebuie menționat că datele privind populația cu domiciliu sunt (mult) peste cele reale, însă sunt singurele disponibile la nivelul fiecărei localități. Motivul pentru care afirm că acestea sunt exagerate este acela că populația cu domiciliu ia în calcul toate persoanele care au ca locuință trecută în actul de identitate, fiind incluși și cei care locuiesc temporar sau definitiv în alte locuri, dar care nu și-au schimbat actele oficiale: „domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuința principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), așa cum este luată în evidența organelor administrative ale statului. În stabilirea valorii acestui indicator nu se ține cont de reședința obișnuită, de perioada și/sau motivul absenței de la domiciliu”. Așadar, e important de reținut că domiciliul în județul Bacău îl au și zecile/sutele de mii de băcăuani plecați la muncă în străinătate sau în alte orașe din țară.

O imagine mult mai reală asupra numărului de locuitori o oferă populația rezidentă, iar diferența semnificativă este aceea că din categoria rezidenților sunt excluse persoanele care locuiesc și lucrează în afara României sau în alte orașe din țară, chiar dacă, în actul de identitate, figurează încă cu domiciliul la vechea adresă din Bacău: „se consideră că își au reședința obișnuită într-o zonă geografică specifică doar persoanele care au locuit la reședința obișnuită o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni înainte de momentul de referință. În populația rezidentă sunt incluse persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din România.”

  • La 1 ianuarie 2019, populația cu domiciliul în județul Bacău era de 738.225 locuitori, în scădere de la 756.322 în 2010.
  • La 1 ianuarie 2012 populația rezidentă a județului Bacău era de 614.316, în timp ce la 1 ianuarie 2019 aceasta scăzuse la 584.567.
 2012  2019  Scădere
Populație rezidentă
 614316  584567  -4,84%
Populație cu domiciliu
 756322  738225  -2,39%

Observăm că diferența între numărul populației cu domiciliu și cea rezidentă e una semnificativă, de 18,4% în 2012 și peste 21% în 2019. Cu alte cuvinte, populația cu domiciliu, la care se raportează majoritatea instituțiilor publice, inclusiv când vine vorba de alegeri,  este mult peste numărul real întrucât nu ia în calcul persoanele plecate (de unde și informațiile contradictorii privind populația orașului Bacău – Orașul din România care are când 100.000, când 200.000 de locuitori). Despre alte informații și date referitoare la populația județului vom vorbit într-un articol viitor. Acum însă, să revenim la situația tinerilor din județ.

Câți tineri avem în județul Bacău?

Diferența între numărul tinerilor cu domiciliu și cei rezidenți este de peste 65 de mii.

După cum aminteam și mai sus, există diferențe semnificative între populația domiciliată și cea rezidentă. Dacă la nivelul întregii populații diferența este de puțin peste 21%, în ceea ce privește doar numărul tinerilor cu vârste între 14 și 35 de ani diferența crește considerabil în defavoarea rezidenților, aceștia fiind cu peste 30% mai puțini la ambele momente analizate, 1 ianuarie 2012 și 2019. În numere concrete, acest lucru înseamnă un număr real mai mic al rezidenților față de cei cu domiciliu cu 76.701 tineri în 2012, respectiv 65.147 în 2019.

Analizând datele pentru fiecare dintre categoriile Rezidenți și Domiciliați pe anii 2012 și 2019, observăm scăderi considerabile. Atât în cazul tinerilor rezidenți, cât și al celor domiciliați, scăderea a fost apropiată ca procent, de 10,7%, respectiv 12%, însemnând aproape 18 mii de tineri rezidenți și 29 de mii cu domiciliul în județul Bacău.

Începutul anilor 2000 a reprezentant apogeul populației județului, dar și perioada în care populația României a început să plece în afara granițelor, astfel că am analizat numărul tinerilor pe care orașele din județ le-au pierdut în toată această perioadă. Astfel, pe parcursul celor 19 ani, municipiul Onești a pierdut peste 41% dintre tineri, fiind și cea mai afectată localitate, urmată de Bacău și Moinești, ambele cu peste 30%. Cei mai puțini au plecat din Dărmănești (15,24%).

O altă caracteristică a județului Bacău este faptul că populația locuiește la sat, iar acest lucru este reflectat inclusiv de distribuirea populației tinere. Majoritatea tinerilor din județ locuiesc în mediul rural ( 60,48%), în timp ce în orașe sunt rezidenți doar 39,52%.

Câți tineri sunt în fiecare localitate din județul Bacău?
Harta de mai jos prezintă procentul tinerilor cu vârste între 14 și 35 de ani din fiecare localitate din județul Bacău. Datele reflectă populația cu domiciliu, singurele disponibile la nivelul localităților.

Câteva observații generale:

  • Cele mai tinere orașe și comune sunt cele „verzi”: Corbasca, Nicolae Bălcescu, Roșiori, Ungureni, Colonești, Gioseni.
  • Cele mai îmbătrânite sunt cele „roșii”: Glăvănești, Onești, Tîrgu Ocna, Bacău, Măgura.
  • Majoritatea tinerilor trăiesc în mediul rural. Orașele tind să aibă cele mai mici procente de tineri domiciliați.
  • Cele mai tinere localități sunt cele de pe valea Siretului și din estul județului.

Informațiile statistice sunt preluate de pe platforma TEMPO a Institutului Național de Statistică.

Media
No rating yet

Comments are closed.