Avram Constantin – Slăbiciunile Uniunii Europene
Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă
Domnul Constantin Avram:
“Slăbiciunile Uniunii Europene”
Aşa cum am prevăzut, şi nu sunt singurul care am anticipat, evoluţia evenimentelor din sud-estul Ucrainei a căpătat accente tot mai periculoase, prin faptul că s-a trecut la confruntări cu folosirea armelor de foc însoţite de identificarea unei soluţii negociate care să detensioneze situaţia. Ba mai mult, organizarea de referendumuri în oraşele din estul Ucrainei de către separatiştii proruşi agită spiritele şi mai mult, chiar dacă ţările din UE, mai exact Franţa şi Germania, le-au declarat ilegale şi nedemocratice. Recomandările preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, de a se renunţa la organizarea referendumurilor în 11 mai 2014 nu au fost luate în seamă, tocmai pentru că aceste recomandări au fost făcute la presiunile ţărilor occidentale din UE şi, cum se zice adeseori, de ochii lumii…
Şi pentru ca peisajul european sa fie complet, presupusa poziţionare a Rusiei faţă de Republica Moldova se conturează foarte rapid, în sensul lansării unor ameninţări directe “cu consecinţe foarte grave…”, în sensul în care Moldova avansează negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Comportamentul Rusiei era oarecum previzibil atât în criza din Ucraina, dar şi faţă de problema transnistreană a Republicii Moldova, pentru că poziţiile ţărilor din UE faţă de manifestările extremiste ale minorităţilor din Transilvania sau estul Slovaciei au lipsit cu desăvârşire, în aşa fel încât o atitudine fermă a UE faţă de problema minorităţilor din Ucraina sau Republica Moldova nu mai era credibilă în noul context est-european. Să ne amintim aici de tăcerea vinovată a UE faţă de manifestările extremiste ale Jobbik în 15 martie 2014 din Transilvania românească.
Iritarea diplomaţiei de la Moscova şi chiar a lui Putin este chiar datorată lipsei de atitudine fermă a UE în problemele de mai sus, motiv pentru care Rusia nu înţelege şi nu ia în seamă poziţiile ţărilor occidentale în cazul minorităţilor rusofone din Ucraina, Georgia sau Moldova. Nu vrea să înţeleagă aşa-zisa “grijă a ţărilor occidentale, membre UE”, faţă de situaţia din Ucraina sau Moldova, tocmai că Moldova a sesizat dubla măsură a Uniunii Europene în cazul minorităţilor din estul Europei. De ce minoritatea maghiară din Slovacia şi România s-ar bucura de dreptul la autodeterminare, dreptul la autonomie teritorială, în final la înţelegerea ţărilor europene membre UE, iar minoritatea rusofonă din sud-estul Ucrainei, Moldova sau Georgia nu ar avea acest drept?! În opinia mea, dubla măsură afişată de ţările UE pe problema minorităţilor din estul Uniunii Europene şi estul Europei a fost un semn de mare slăbiciune, care a încurajat atitudinea Moscovei.
În acest moment, repoziţionarea Uniunii Europene pare imposibilă, deoarece precedentul a fost deja creat. Faptul că în spatele problemei minorităţilor din estul Europei se ascund şi interese economice majore este o altă problemă, diferită de interesele geopolitice din această zonă, dar foarte importantă. Nu este întâmplătoare vizita vicepremierului rus Dimitri Rogozin la Tiraspol şi nici ameninţările la adresa României nu sunt tocmai întâmplătoare. Atitudinea şi declaraţiile acestuia în perioada electorală din România sunt mai degrabă provocatoare şi generatoare de tensiuni la nivel diplomatic, decât nişte vorbe aruncate aşa, la întâmplare. Şi tocmai în această perioadă, se zvoneşte că UDMR, partid aflat la guvernarea României, pregăteşte un nou proiect de lege privind autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Nu cred că este o simplă coincidenţă, ci mai degrabă o etapă dintr-un program de revendicări teritoriale ale minorităţii maghiare din Transilvania, întocmit prin anumite cancelarii, medii diplomatice sau chiar guverne, de care Federaţia Rusă nu este străină.
Ar fi indicat ca diplomaţia românească să solicite garanţii suplimentare Uniunii Europene şi NATO pentru a preîntâmpina situaţii asemănătoare Ucrainei şi asta până nu este prea târziu. Sau, fără să vrem, suntem contemporani, suntem martori ai unei noi reîmpărţiri ai lumii!