Avram Constantin – Schimbarea sistemului electoral, o necesitate pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii politice

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Constantin Avram:

“Schimbarea sistemului electoral, o necesitate pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii politice”

Clasa politică românească a agreat aproape la unison trecerea la sistemul de vot uninominal, însă acum, după mai mult de un mandat în noua formulă, carenţele modificării legii aleşilor sunt din ce în ce mai vizibile. Între argumentele adoptării alegerii uninominale a deputaţilor şi senatorilor se afla la loc de cinste creşterea gradului de responsabilizare a parlamentarilor faţă de nevoile cetăţenilor din colegiile pe care-i reprezintă. De asemenea, un alt scop avut în vedere a fost reducerea cheltuielilor statului cu parlamentarii. Niciunul dintre aceste argumente nu s-a dovedit a fi transpuse în practică la modul pozitiv. Experienţa a dovedit că au existat mulţi parlamentari în mandatul trecut care nici nu şi-au mai vizitat colegiile pe care le reprezentau. Mai mult, nici reducerea cheltuielilor nu a fost încununată de succes, mai ales în acest mandat, când creşterea numărului de parlamentari a dat peste cap bugetele celor două Camere, iar costurile au crescut exponenţial. Un alt argument, cel referitor la îmbunătăţirea calităţii activităţii parlamentare, nu a fost nici pe departe sustenabil. În mandatul trecut, spre exemplu, calitatea actului parlamentar s-a diminuat drastic, fapt dovedit de numărul mic al propunerilor legislative iniţiate de senatori şi deputaţi.

Cel mai nereuşit efect al trecerii la votul uninominal s-a repercutat însă asupra oamenilor de rând, a cetăţenilor simpli, momiţi să aleagă diverşi politicieni, pentru ca apoi să nu îi mai vadă la faţă cel puţin patru ani. Au fost multe asemenea cazuri relatate de mass media, iar acei oameni care au fost prezenţi la votul uninominal s-au simţit, pe bună dreptate, minţiţi şi trădaţi. Acesta este unul din motivele pentru care încrederea populaţiei în Parlament şi în parlamentari este din ce în ce mai redusă, iar oamenii de bună-credinţă, care au dovedit competenţă şi profesionalism în îndeletnicirile lor, se îndepărtează de politică, în loc să participe activ la luarea deciziilor.

Democraţia este definită, în esenţa sa, de suveranitatea poporului, iar aceasta nu se poate exercita într-un climat politic caracterizat de lupte intra şi interpartinice, lupte ale orgoliilor ce pun în plan secundar interesul cetăţeanului. Dacă în perioada imediat următoare înlăturării regimului comunist, românilor li s-au oferit posibilitatea de a avea opinie politică şi o atitudine politică potrivit convingerilor sale, după ani şi ani de eforturi pentru a reforma sistemul economic, social şi politic, soldate cu dezamăgiri, nu putem decât să constatăm pasivismul şi dezinteresul actual al cetăţeanului pentru politic. În cel mai bun caz, cum spuneam, dacă oamenii au o reacţie, aceasta este în mod evident de respingere şi distanţare faţă de clasa politică ce nu mai este văzută ca un apărător al intereselor sale.

Este cât se poate de evident că în prezent Parlamentul este perceput mai defectuos de către alegători, raportat la vechiul sistem de vot pe listă de partide. De aceea, o nouă reformă a sistemului politic românesc se impune de la sine, iar un început în acest sens trebuie să fie reconsiderarea sistemului electoral, prin modificarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Concret, Parlamentul actual trebuie să cumpănească serios asupra modificării tipului de scrutin pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor. O variantă ar fi revenirea la votul pe liste de partide, cu responsabilizarea formaţiunilor politice pentru candidaţii pe care-i promovează. O altă formulă mai pragmatică de urmat ar fi votul mixt, cu alegerea membrilor Parlamentului prin îmbinarea a două tipuri de scrutin, respectiv un scrutin uninominal pentru alegerea senatorilor şi a unui număr de deputaţi egal cu cel al senatorilor şi un scrutin de listă pentru restul de deputaţi. Fiecare circumscripţie electorală se împarte în circumscripţii electorale uninominale în funcţie de numărul senatorilor ce trebuie aleşi în acel judeţ. În cazul alegerii Camerei Deputaţilor, după alocarea mandatelor câştigate în urma votului uninominal, se alocă celelalte mandate potrivit rezultatelor alegerii prin scrutin de listă. Apreciez că această îmbinare a celor două tipuri de scrutin este soluţia cea mai potrivită, deoarece îmbină interesul cetăţenilor cu interesul partidelor.

O modificare similară trebuie să aplicăm şi Legii de organizare a alegerilor locale, unde, de asemenea, s-a dovedit că alegerea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene într-un singur tur de scrutin nu a avut consecinţele aşteptate. În acest fel, s-a creat un avantaj nejustificat aleşilor aflaţi în funcţie la data votului, iar lipsa unei competiţii reale, în două tururi, a eliminat din cursă candidaţi valoroşi, cu şanse importante de a câştiga. În marea majoritate a cazurilor, însă, cei care au fost reconfirmaţi în funcţii au obţinut un număr relativ mic de voturi, iar un important procent al alegătorilor s-a trezit fără reprezentare. Noua procedură de alegere a primarilor este ilegală şi lipsită de moralitate, deoarece a încurajat în mod evident edilii aflaţi în funcţii. Un primar ales cu circa, spre exemplu, 20 la sută dintr-un procent de 35 la sută a cetăţenilor prezenţi la urne, respectiv de 17,5 la sută, nu are cum să fie legitimat aşa cum se cuvine într-o astfel de funcţie.

Intrarea în vigoare a legii privind alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin constituie un nou exemplu din lunga campanie de batjocorire a românilor pe care a promovat-o în ultimii ani camarila portocalie. Am asistat astfel la încă o umilire a electoratului, care nu va mai avea posibilitatea de a aprecia corect cea mai importantă autoritate pentru cetăţeni, primarul, precum şi la îndepărtarea societăţii noastre de valorile democratice.