Avram Constantin – OUG nr.88/2013 trebuie completată şi modificată
Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă
Domnul Constantin Avram:
“OUG nr. 88/2013 trebuie completată şi modificată”
Începând cu 1 ianuarie 2014 a intrat în vigoare OUG nr. 88/2013, privind plata contribuţiei asigurărilor de sănătate de 5,5% pentru veniturile realizate din cedarea folosinţei bunurilor de către contribuabilii persoane fizice. Mai pe înţelesul tuturor, persoanele fizice care obţin venituri din închirieri de locuinţe sau de terenuri agricole (arendă) datorează statului indiferent de alte categorii de venit pe care le realizează (din salarii, din dividende, din certificate de depozit, din dobânzi bancare etc.), pe lângă cota de 16% din venit, şi contribuţia asigurărilor sociale de sănătate, în cotă de 5,5% din baza lunară de calcul. Astfel se subliniază în precizările ajunse la organul fiscal teritorial cu privire la aplicarea art. 64 alin. 1 din Codul fiscal. Baza de calcul lunară pentru CAS-ul de 5,5% nu poate fi mai mică decât un salariu mediu brut pe economie, adică 850 lei, iar de la 1 iulie 2014, de 900 lei.
În acest context, apar situaţii cel puţin ilare, generatoare de tensiuni sociale inutile, şi am să dau un singur exemplu, al persoanelor în vârstă de la ţară: o persoană fizică, de peste 65-70 de ani, fără niciun alt venit (fără pensie) în afară de arendă, obţine un venit din cedarea în folosinţă a terenului agricol (prin contract de arendă) în suprafaţă de 1 ha, are de primit o redevenţă de 600 kg de grâu. Utilizatorul terenului adică arendaşul, conform OUG nr. 88/2013, are obligaţia să-i fie reţinut la sursă impozitul pe venit de 16% aplicat la valoarea de piaţă a celor 600 kg de grâu, dar şi CAS-ul aferent de 5,5% aplicat la aceeaşi valoare! Mai exact, arendaşul va plăti în numele arendatorului 16% din 390 lei, dar şi 5,5% din 390 lei (rezultaţi din 600 kg grâu x 0,65 lei/kg), adică 21,5% din întreaga sumă.
Persoana în vârstă de 65-70, adică arendatorul hectarului de teren, conform OUG nr. 88/2013, datorează la ANAF după cum urmează:
850 lei x 12 luni = 10.200 lei – baza anuală de impozitare;
din 10.200 lei se scade venitul obţinut din arendă, adică 390 lei (pentru care arendaşul a stopat la sursă 16% şi CAS-ul de 5,5%), rezultând 9.810 lei;
9.810 lei x 5,5%= 534,5 lei.
Se observă foarte uşor cum persoana fizică, care a cedat dreptul de folosinţă a terenului, are de plătit 534,5 lei la un venit realizat de 390 lei, rezultând o diferenţă de 144,5 lei pe care contribuabilul, persoană fizică, trebuie să o aducă de acasă (dacă o are)! Opinez cu această ocazie că procentul de 5,5%, pe care-l va datora persoana fizică la ANAF să se aplice la venitul realizat, adică la 390 lei, nu la pragul de 850 lei/lună ce constituie baza de calcul. Aşa este normal şi moral! Altfel arendatorul renunţă la contractul de arendă, el nu va lucra terenul agricol din lipsă de mijloace, arendaşului îi periclitează afacerea, iar dacă situaţia se repetă şi în cazul celorlalţi proprietari de terenuri agricole ne imaginăm cu toţii ce se poate întâmpla.
Este un exemplu grăitor de act normativ prost gândit care, în loc să aducă venituri la buget, elimină şi pe cele existente, de aceea se impune modificarea şi completarea OUG nr. 88/2013 în cel mai scurt timp posibil, în sensul renunţării la pragul de 850 lei/lună luat ca bază de calcul, pentru că deja produce efecte nedorite şi în cazul veniturilor realizate din chirii de spaţii locative, din dobânzi bancare, din certificate de trezorerie, din dividende etc.
Actul normativ, descurajează lucrarea terenurilor agricole comasate sub forma arendării, micşorează veniturile la bugetul statului şi creează inutil tensiuni sociale!
De aceea, Ministerul de Finanţe trebuie să aibă în vedere modificarea urgentă a actului normativ.